Acum un sfert de veac, în cotidianul care anunţa existenţa unei găini care naşte pui vii, un editor care ştia carte şi se juca îndestul cu limba română a lansat o formulă: cetăţenii au luat cu asalt litoralul. De atunci, trebuie ca măcar o dată în viaţă să fi lecturat, ascultat sau vizionat o ştire despre operaţiunea „luării cu asalt”, printr-o înşiruire de automobile care se desfăşoară pe direcţii arhicunoscute, A2 şi DN1. Imbecilitatea unor regiuni întinse din mass- media româneşti a facilitat perpetuarea formulei lansată ironic.
Despre ce este vorba până la urmă?
Resursele turistice româneşti reprezintă un potenţial, constând în peisaje naturale şi mai puţin în turism cultural, tematic sau în infrastructura tehnică şi umană necesară. Nici aceste resurse nu sunt neapărat foarte promovate, atâta vreme cât cele mai cunoscute oferte sunt destul de banale ca destinaţie: hoteluri comuniste sau blocuri aliniate aglomerat la malul mării, case învecinate ca în suburbii ieftine în Occident, pe post de vile de vacanţă, în oraşele de pe valea Prahovei, aglomerări destul de dezgustătoare arhitectural de locuinţe etajate în multe dintre regiunile contractate turistic: Bucovina, Maramureş, valea Oltului, Mărginimea Sibiului . Unele zone, teoretic la fel de interesante, au scăpat în mod benefic de promovare şi de „luatul cu asalt”. Resursele balneare, deşi răspândite pe tot teritoriul ţării, sunt aproape complet ignorate de „asaltatori” şi de mass-media care relatează strict aglomeraţiile de la Buşteni şi Feteşti. Cele mai multe staţiuni balneare, însă, au rămas încremenite într-un timp de acum jumătate de veac, s-au transformat în simple dormitoare pentru asiguraţii Caselor de Pensii sau, pur şi simplu, au dispărut.
Cea mai jenantă comparaţie, pentru formula „luării cu asalt”, este cu Bulgaria vecină: în vara anului 2016, într-o ţară cu 7 milioane de locuitori au sosit aproape 11 milioane de turişti străini, care au lăsat în ţară 3,5 miliarde euro, adică 3,5% din Produsul Intern Brut al ţării. Doar litoralul Mării Negre – nu, nu cel „luat cu asalt” din România – va aduce Bulgariei, în vara acestui an, în jur de 3 miliarde de euro. Într-un sezon estival perceput drept formidabil, acela din 2014, patronatele din Mamaia şi staţiunile din sud au adunat, după spusele lor, 100 de milioane de euro. Această sumă a fost însuşită în condiţiile funcţionării la maxim a distracţiei: cluburi, carnaval, starlete, promovare agresivă pe toate canalele mass- media şi prezenţa, pentru ultima dată în propaganda regimului totalitarismului de circ, a lui Radu Mazăre şi a Corinei Martin.
De acest 1 Mai, A.N.A.T., prin vocea Corinei Martin, a anunţat prezenţa a peste 70.000 de tineri pe litoral, faţă de doar 40.000 aşteptaţi iniţial. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc nu este de acord cu propagandiştii din turism şi media ai totalitarismului de circ din Constanţa: în acest an, spune F.P.T.R., au fost cu 40% mai puţine locuri de cazare oferite în Mamaia, acestea fiind ocupate, e drept, în procentaj de 90%. Pentru Mamaia şi Vama Veche, spune F.P.T.R., s-au vândut 13.000 de locuri de cazare. Iar cei 94.000 de români care au călătorit de 1 Mai, prezentaţi ca moaştele sfinte în toate media româneşti, au cheltuit abia 3,5 milioane de euro, cu 1 milion mai puţin ca în 2015. Diferenţa dintre aceste cifre – nici 20.000 de plătitori pe litoral şi 70.000 invocați, ca de obicei, de Corina Martin – ar veni, în opinia F.P.T.R., din rândul vizitatorilor, cei mai mulţi localnici.
Mai clar: de „minivacanţa” de Paşti, în câteva staţiuni bulgăreşti de la Marea Neagră (Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic) au poposit mai bine de 170.000 de turişti străini, mare parte români, conform declaraţiilor ministrului Turismului de la Sofia, Stella Baltova, citată de postul naţional de radio. Pe litoralul românesc abia dacă putea număra cineva câteva sute, într-o formulă optimistă. Un domn, cu multe hoteluri şi cu un viitor imobil în faţa Palatului Regal din Constanţa, asigura presa că românii nu au obiceiul de a sta la mare de Paşti, acesta fiind motivul pustietăţii din cei peste 60 de kilometri de blocuri dintre Năvodari şi Vama Veche. Vorbă să fie!
Recapitulare: la Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic, de Paști, au fost de trei ori mai mulţi turişti străini decât în întregul sezon estival trecut, pe tot litoralul românesc . De 1 Mai, însă, printr-o complexă maşinărie de marketing, românii „au luat cu asalt”, lăsând fără replică stabilimentele din vecinătate.
Un turism care aduce prosperitate comunităţilor pe termen lung şi imagine benefică se face, evident, cu resurse financiare şi umane. Cei mai mulţi dintre decidenţi, când vine vorba despre litoral, acuză infrastructura proastă şi lipsa cadrelor calificate pentru a justifica incapacitatea turismului românesc de a depăşi o reţetă jenantă: cluburi pe care, până în acest an, ANAF le sancţiona constant, inclusiv cu suspendarea activităţilor, şezlonguri de plastic, aglomeraţie de bazar, servicii discutabile şi, mai ales, lipsa oricărei mărci redutabile. Nu i-a trecut nimănui prin cap că un sejur lung la Mamaia sau în staţiunile din sud, benefic şi pentru oraşul Constanţa, nu poate fi forţat doar cu cluburi şi plajă. S-a dovedit, de aproape două decenii: turismul de week-end, cu bucureşteni, a devenit consacrat iar numărul de nopţi de cazare şi, mai ales, de turişti străini, a rămas ridicol.
Constanţei îi lipseşte o infrastructură turistică: nu are hoteluri de prim rang, nu dispune de un centru istoric renovat, nici de o infrastructură informaţională, nu poate pune la dispoziţie muzee moderne, mari, în săli prietenoase cu imensele resurse de care dispun, nu are capacitatea de a pune în valoare zonele arheologice, de patrimoniu istoric şi cultural, nu are săli de spectacole, festivaluri, concerte, săli pentru competiţii sportive, parcuri, spaţii pentru concerte şi târguri tradiţionale, nici măcar un stadion decent nu are oraşul acesta. Nu există tururi turistice tematice şi pentru vârste şi educaţii diferite, nu se găsesc posibilităţi de a face sport, de a descoperi evenimente mici sau simple, dar aducătoare de curiozitate.
Ştiţi pe cineva, venit la mare, îndemnat să vadă fabuloasele cetăţi de la Histria şi Adamclisi? Da, cei mai mulţi au şi răspunsul: litoralul este „luat cu asalt” pentru „distracţie la maxim”, nu pentru a fi obosită mintea. Dar cine a stabilit asta? În Grecia, Cipru, Bulgaria, Turcia de ce se pleacă de pe plajă pentru a vedea „pietre vechi”, gospodării agricole tradiţionale, târguri meşteşugăreşti, festivaluri de tot felul? Mai exact, pentru ce aţi sta mai mult de un week-end la malul mării? Şi de ce am acceptat – administraţia locală a Mamaiei, mass-media, societatea constănţeană – să ne transformăm oraşul dintr-o destinaţie turistică destul de promiţătoare ca potenţial într-una destinată exclusiv campării bucureştenilor în cele şase – şapte week-enduri?
În cel mai bun an după 1990, adică acela care a trecut, Institutul Naţional de Statistică spune că în judeţul Constanţa (adică pe litoral) au poposit 61.000 de turişti străini şi în jur de 1 milion români, care au înnoptat, în medie, două zile. Adică, o noapte de club şi o zi de plajă şi înapoi, pe A2. Milionul acesta de români, la o capacitate de cazare aproximată la 150 – 200.000 de locuri de cazare, este, oricum aţi lua-o, tot o cifră modestă. Este vorba, până la urmă, despre 100 de zile însorite, de vară.
În 2014, turismul de croazieră a adus doar în zona veche a Constanţei peste 70.000 de turişti străini. Lipsa de interes a administraţiei locale pentru patrimoniul istoric şi cultural, a unei infrastructuri decente de transport în interiorul şi exteriorul oraşului, de informaţii, de târguri de produse artizanale, alături de criza din Crimeea, au anulat acest pericol iminent pentru întâietatea Mamaiei. Banii turiştilor străini nu au rămas în oraş pentru că nu se putea cumpăra aproape nimic cu ei la Constanţa: produse turistice speciale, restaurante bune, expoziţii, festivaluri, monumente sau târguri.
Modernizarea rapidă a infrastructurii turistice, culturale şi de evenimente a Constanţei, laolaltă cu punerea în valoare, după restaurare, a patrimoniului istoric şi cultural din oraş şi din judeţ ar putea ridica sensibil aceste cifre. Festivaluri de amploare şi de calitate, ferite de patentul turismului sexual, competiţii sportive, culturale, academice de amploare, regândirea spaţiului muzeal, arheologic şi de expoziţii, încurajarea moştenirii etnice şi confesionale, a tot ceea ce separă Constanţa de celelalte regiuni, laolaltă cu repararea moştenirii totalitarismului de circ întruchipat de administraţia locală care a guvernat Mamaia până în 2015, toate ar putea fi pe agenda de proiecte a unui ministru al Turismului care cunoaşte oraşul şi litoralul. În acest sens, recenta iniţiativă propusă dezbaterii de Mircea Titus Dobre, de a desfiinţa birourile de turism din străinătate, cu reguli financiare incerte potrivit Curţii de Conturi şi Ministerului Turismului, dar mai ales fără rezultate notabile, este una salutară şi ar trebui urmată de un program coerent de promovare a ceea ce poate România să ofere Europei şi lumii.
Ar fi fost bine să începem un 2017 fără să mai „luăm cu asalt” nimic. Ci doar să privim, cu seriozitate şi încredere, la ceea ce s-a distrus iremediabil, la ceea ce a rămas şi poate fi pus în valoare şi, la fel de mult, la ceea ce putem face în viitor. Şi să mergem, pur şi simplu, în vacanţe mai lungi sau mai scurte, la preţuri reale, în condiţii decente şi cu opţiuni diverse şi diferite de a ne petrece timpul. Desigur, de a ne recupera acest oraş devastat şi de a-l repune în prima linie a turismului românesc. Nu din paginile mass-media ci în cifrele seci ale Institutului Naţional de Statistică, în speranţa că vom acumula măcar cât poate aduna Balcicul.
Altfel, vom avea veşnica „distracţie la maxim” din cluburi şi de pe plajă, relatate copios şi sordid de oameni din presă cu vocabularul încremenit în perioada carnavalului cu Ramses, Cleopatra şi Tomiris.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023