Judecătorii lui Mazăre. Acuzațiile de corupție și deciziile controversate

Radu Ștefan Mazăre (foto: www.vocea.biz)

•Trimis în judecată la 28 octombrie 2008, după 9 ani de tergiversări, dosarul Retrocedărilor a devenit cel mai vechi dosar de corupție din instanțele românești. Judecata s-a încheiat în 7 aprilie 2017, după 106 termene, iar pronunțarea judecătorilor a fost amânată de 7 ori. În cele din urmă, Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Pedeapsa nu este definitivă, iar dosarul va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

•Însă, dacă magistrații Curții Supreme vor judeca dosarul într-un ritm la fel de lent precum au făcut-o judecătorii de la Curtea de Apel București, atunci faptele consemnate de procurorii DNA se vor prescrie înaintea unei decizii definitive. Lia Savonea, Elena Ursulescu, Stan Mustață, Florică Duță și Cornelia Dăescu sunt judecătorii care au reușit ”performanța” de a tergiversa până aproape de termenul de prescriere unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din instanțele românești.

Deciziile Liei Savonea au amânat dosarul în primii 2 ani

Lia Savonea (foto: www.juridice.ro)

Primul judecător pe masa căruia a ajuns dosarul Retrocedărilor a fost Lia Savonea. Dosarul a stat la Savonea din noiembrie 2008 până în februarie 2010, timp în care judecătorul a dat 14 amânări fără ca procesul să înainteze în vreun fel. Practic, cât a fost instrumentat de Lia Savonea, dosarul Retrocedărilor a fost ținut pe loc.

Jurnaliștii Alex Costache (TVR) și Sabina Fati (România Liberă) au făcut public faptul că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, care a fost coleg de cabinet cu Cătălin Voicu, fost senator PSD, condamnat definitiv, în aprilie 2013, la o pedeapsă de 7 ani pentru fapte de corupție.

Cătălin Voicu, fostul coleg al soțului judecătoarei Savonea, este un apropiat al fraților Mazăre, iar prietenia lor a fost confirmată inclusiv printr-o stenogramă a procurorilor DNA în care Voicu se punea de acord cu Alexandru Mazăre într-o chestiune referitoare chiar la dosarul Retrocedărilor. Alexandru Mazăre, fratele fostului primar, îi dădea detalii lui Voicu despre procurorul de caz și evaluatorii terenurilor în încercarea de a-i discredita pe specialiștii care au stabilit prejudiciul de 114 milioane de euro:

”MAZĂRE ALEXANDRU: (…) Procurorul ăsta, Onea…
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: A făcut dosarul mare.
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: A lucrat cu doi evaluatori…
VOICU CĂTĂLIN: Da…
MAZĂRE ALEXANDRU: Care nu aveau pregătire. Unul era cadastrist…
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: Și unul era topograf.
VOICU CĂTĂLIN: Îhî.
MAZĂRE ALEXANDRU: Ori, ei nu aveau căderea să facă evaluări, să spună „Terenul ăsta face…” Dau un exemplu, cincizeci de mii de euro…
(…)
MAZĂRE ALEXANDRU: Ați înțeles despre ce-i vorba aici…?
VOICU CĂTĂLIN: Da, dom’le, plângere împotriva soluției… Și asta ne-ajută în celelalte dosare, din dosarele…
MAZĂRE ALEXANDRU: Ăia n-aveau calitatea…
VOICU CĂTĂLIN: Am înțeles! Deci, asta e versiunea ei!
MAZĂRE ALEXANDRU: Un cadastrist nu…
VOICU CĂTĂLIN: O soluție favorabilă aici, le-anulează pe celelalte.
MAZĂRE ALEXANDRU: Normal!
VOICU CĂTĂLIN: Am priceput, dom’le!
(…)
MAZĂRE ALEXANDRU: Ăștia erau angajați, dar el era pe site ca topograf.
VOICU CĂTĂLIN: Da, domnule, n-au… Ca topograf…
MAZĂRE ALEXANDRU Dar de unde știe un topograf ce valoare are?
VOICU CĂTĂLIN: Ce să… ?
MAZĂRE ALEXANDRU: Ori pe site… [neinteligibil]…
VOICU CĂTĂLIN: Punea valoarea care zicea procuroru’! Chestii d-astea…
MAZĂRE ALEXANDRU: Ați înțeles. Ori pe site-ul Ministerului… le primiți imediat…
VOICU CĂTĂLIN: Las-o la mine!
MAZĂRE ALEXANDRU: Pe site-ul Ministerului apar experți imobiliari.
VOICU CĂTĂLIN: Nu, consider-o rezolvată, nu mai… ! Pierzi energia degeaba!”

Tot jurnalistul Alex Costache a scris pentru portalul romaniacurata.ro că soțul Liei Savonea a fost coleg de cabinet și cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5. O altă bilă neagră trecută în revistă de jurnalistul Alex Costache este acela că ”judecătoarea Savonea a pronunţat şi una dintre deciziile de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate în cazul Tender pe vremea când acest lucru suspenda judecata ceea ce a tergiversat procesul omului de afaceri”. În cele din urmă, cu doar o zi înainte să se prescrie cazul, Tender a fost condamnat la 12 ani de detenţie în cazul Rafo-Carom.

Un alt amănunt de trecut în revistă ar fi și că Lia Savonea este unul dintre judecătorii apreciați în spațiul public de Radu Tudor, care susținea că ”justiția revine la normal cu noul CSM”, în momentul schimbării membrilor consiliului, dar și de camarila postului de televiziune Antena 3. Proiectul Liei Savonea, cu care judecătoarea a candidat pentru un post în noua conducere a CSM, a ocupat un spațiu generos, iar magistratul a fost prezentat deseori într-o lumină pozitivă pe site-ul luju.ro, fondat de Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu Stancu. Cei doi sunt invitați aproape permanent în studiourile Antena 3, la emisiunea Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea. În același timp, autorii opiniilor de pe luju.ro au avut ieșiri deplasate la adresa Laurei Codruța Koveși și a judecătoarei Camelia Bogdan, mai ales după condamnarea și măsurile dispuse de magistrat în dosarul ICA.

Însuși Dan Voiculescu a făcut publică o solicitare pe care i-a adresat-o Liei Savonea, pe vremea când era președinta CAB, și prin care îi cerea acesteia copii ale declarațiilor făcute de Marian Căpățână în fața judecătorilor Curții de Apel București. Acesta din urmă afirmase că Voiculescu i-ar fi dat un milion de euro pentru a-l compromite pe Traian Băsescu.

Tot în spațiul public, pe lângă laudele celor prezenți în studioul Antena 3, au apărut și informații referitoare la faptul că Lia Savonea și Viorica Costiniu i-au purtat sâmbetele judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la o pedeapsă de 10 ani cu executare. După condamnarea lui Dan Voiculescu, Camelia Bogdan, care era judecător al Curții de Apel București – instituție condusă de Savonea la acea vreme – a fost retrogradată de la Secția Penală la cea de Contencios-administrativ. Ulterior acestei mutări, Bogdan a fost eliminată din magistratură printr-o decizie fără precedent a CSM – instituție al cărei membru era și Savonea în momentul eliminării Cameliei Bogdan.

Lia Savonea a fost vicepreședintele Curții de Apel București în anul 2009, iar în perioada 2010-2016 a fost președintele CAB. De la sfârșitul lui 2016, Lia Savonea este membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Elena Ursulescu și „cârtița“ lui Mazăre din DNA

Elena Ursulescu (foto: www.ziuaconstanta.ro)

Radu Mazăre a fost nemulțumit în momentul în care dosarul a fost luat de la judecătoarea Lia Savonea și atribuit altui magistrat. Cel de-al doilea judecător pe masa căruia a ajuns dosarul Retrocedărilor a fost Elena Ursulescu, un magistrat aproape de pensie, fost șef al Secției II Penală din cadrul Curții de Apel București. Dosarul a fost instrumentat de Elena Ursulescu în perioada martie 2010-octombrie 2013.

Elena Ursulescu a fost contestată de Radu Mazăre încă de când aceasta a preluat dosarul, în martie 2010: “Pe 28 octombrie 2008, adică acum aproape doi ani, acest dosar a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti şi a fost tras la sorţi judecătorul aşa cum spune legea şi numit un complet de judecată, C2 Fond. Pe 18 februarie 2010 (…) s-a hotărât schimbarea completului şi a judecătorului în dosarul meu. Adică Lia Savonea a fost schimbată cu judecătorul Elena Ursulescu, pe motiv că judecătorul Lia Savonea avea prea mult de muncă”, declara Radu Mazăre pentru presa locală în 2010.

Radu Mazăre se plângea de schimbarea Liei Savonea în contextul în care fostul primar făcuse ”propria anchetă” despre fiul noului judecător Elena Ursulescu: ”Când am ieşit de la Curtea de Apel, pe scări, un ziarist mi-a spus: “Băiatul judecătoarei este anchetat de DNA”. În aceste condiţii, am început să îmi fac propria anchetă, să văd dacă se confirmă afirmaţia”, le spunea fostul primar ziariștilor.

O ”cârtiță” din DNA l-a ajutat pe Mazăre să își finalizeze ancheta, iar fostul primar a făcut publice niște informații din dosarul DNA în care era cercetat fiul judecătoarei Ursulescu. Fostul primar a cerut recuzarea judecătoarei Ursulescu pe motiv că nu vrea să fie judecat de ”o judecătoare șantajabilă”. Cererea i-a fost respinsă. Ba mai mult, Mazăre a confruntat-o direct pe judecătoare în cadrul emisiunii “La ordinea zilei”, de la Antena 3, unde a atacat-o pentru activitatea fiului său. Ursulescu a refuzat să intre în dialog cu fostul primar și a spus că întreaga discuție este bazată pe speculațiile presei.

În septembrie 2010, Ursulescu a admis mai multe excepții de neconstituționalitate ridicate în dosarul Retrocedărilor și a suspendat procesul până la soluționarea CCR. Procesul este reluat abia în martie 2012. Practic, dosarul a fost blocat la Curtea Constituțională timp de un an și jumătate pentru că judecătorii CCR au avut nevoie de 18 luni ca să ia o decizie în privința excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosar și acceptate de Ursulescu. După ce audiază martorii din dosar, judecătoarea dispune, la 4 iunie 2013, efectuarea unei expertize topografică-cadastrală, geopotehnică-geologică şi tehnico-imobiliară care durează până la 1 iulie 2014. Practic, procesul este blocat din nou timp de un an de zile. Iar la ședința din 1 iulie procesul este amânat după doar 25 de minute tocmai după vacanța judecătorească.

Însă numele Elenei Ursulescu a devenit unul controversat în 2013. Judecătoarea a fost menționată în referatul DNA din dosarul privind încercarea lui Dinel Staicu de a mitui mai mulți magistrați pentru a-și elibera fratele. Dinel Staicu le-ar fi cerut avocaților să îşi folosească relaţiile din Justiţie, iar în discuțiile avocaților au apărut mai multe nume: Veronica Cîrstoiu, Stan Mustață (un alt judecător pe masa căruia a ajuns dosarul Retrocedărilor și care a fost condamnat la 8,6 ani de închisoare pentru luare de mită), Elena Ursulescu și alții.

În urma scandalului, Elena Ursulescu se pensionează iar dosarele acesteia sunt preluate de judecătorul Stan Mustață.

Stan Mustață, condamnat la 8,6 ani pentru luare de mită

Stan Mustață (foto: Mediafax)

După pensionarea Elenei Ursulescu, dosarul ajunge la judecătorul Stan Mustață care îl ține o scurtă perioadă, din 29 octombrie 2013 până în aprilie 2014, atunci când este ridicat de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită. Stan Mustață, fost președinte al Secției I Penale a Curții de Apel București, a fost condamnat definitiv în mai 2016 la o pedeapsă de 8,6 ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat pentru mai multe capete de acuzare, printre care constituirea unui grup infracțional, luare de mită în formă continuată și trafic de influență.

Stan Mustață a devenit unul dintre magistrații vedetă ai Antena 3 după ce judecătorul a fost arestat pentru luare de mită cu puțin timp înainte ca acesta să se pronunțe în cazul lui Dan Voiculescu. După reținerea lui Mustață, locul acestuia în cazul ICA a fost luat de Camelia Bogdan, cea care a decis condamnarea patronului televiziunii la 10 ani de închisoare.

Florică Duță, al doilea magistrat care s-a pensionat în timp ce judeca dosarul Retrocedărilor

Cel de-al patrulea judecător pe masa căruia ajunge dosarul Retrocedărilor este Florică Duță, un magistrat care se afla, de asemenea, la vârsta pensionării. Duță a avut pe masă dosarul Retrocedărilor din aprilie 2014 până în iunie 2014, atunci când s-a pensionat.

Florică Duță a instrumentat o vreme dosarul ICA, alături de Stan Mustață, dar a ieșit la pensie înainte de a dispune o soluție. Tot Duță este cel care a dispus arestarea judecătoarei Veronica Cîrstoiu, în dosarul lui Dinel Staicu.

Corina Cornelia Dăescu, ”prințul Banatului” și cocaina pentru vedete

Ultimul magistrat care a lucrat dosarul Retrocedărilor la Curtea de Apel București a fost Corina Cornelia Dăescu, cea care a și pronunțat prima sentință pentru fostul primar Radu Mazăre: 4 ani cu suspendare. Decizia judecătoarei Dăescu a scandalizat o mare parte a opiniei publice care a considerat prea blândă o condamnare cu suspendare pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro calculat de specialiștii DNA. Însă, în lipsa unei motivări a deciziei, nu se cunoaște prejudiciul pe care judecătoarea Dăescu l-a reținut.

Oricum ar fi, numele judecătorului este controversat și deseori menționat în presă de-a lungul anilor, mai ales în perioada în care Corina Dăescu era procuror DIICOT.

La începutul anilor 2000, procurorul DIICOT, care se numea Corina Gherghișan la acea vreme, a instrumentat dosarul ”Armaghedon II” și a intrat în atenția presei după ce inspectorii CSM au sesizat unele probleme referitoare la activitatea acesteia în speța respectivă. În 2005, inspectorii CSM au ajuns la concluzia că, ”în cazul procedurilor din „Armaghedon II“, procurorul a omis să dispună restituirea bunurilor, că aceasta nu a motivat „convingător“ ordonanţa prin care Mugur Ciuvică a fost scos de sub urmărire penală, precum şi faptul că anchetatorul a „ţinut dosarul în nelucrare“, iar soluţia dată nu a fost înregistrată în registru”, notează jurnalistul Andrei Aștefănesei într-un articol publicat pe adevarul.ro în ianuarie 2015.

Tot Cornelia Corina Dăescu, în 2006, și tot în calitate de procuror, şi-a dat acordul ca sirianul Zaher Iskandarani să părăsească ţara. Sirianul fusese trimis în judecată în 2005 pentru comiterea infracțiunilor de contrabandă cu țigări, constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, concurență neloială și folosirea fără drept a unei mărci. În 4 aprilie 2014, sirianul, poreclit ”prințul Banatului” pentru afacerile extrem de bănoase pe care le derula în afara legii pe teritoriul României, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de cinci ani cu executare pentru mai multe capete de acuzare. Cu doar o zi înainte de pronunțarea sentinței, Iskandarani a fugit din țară și în prezent locuiește în Liban, stat cu care România nu are acord de extrădare.

În calitate de șef birou în cadrul structurii centrale a DIICOT, Corina Dăescu a instrumentat dosarul „Cocaină pentru VIP-uri”, în care au fost implicați Ion Țiriac jr., fiica și nepotul lui Mircea Sandu. Presa a relatat în detaliu la acea vreme cum procurorul de caz ar fi schimbat încadrarea lui Țiriac jr. din trafic de droguri în consum de droguri, iar ulterior judecății fiul miliardarului a fost achitat definitiv. Dosarul a fost unul extrem de controversat, mai ales după ce procurorii au împărțit dosarul inițial în mai multe dosare, separând VIP-urile de inculpații de rând. Primii au fost achitați, ceilalți au primit condamnări grele care au însumat 60 de ani.

Ulterior acestui moment, procurorul Corina Gherghișan cere să fie mutată la Parchetul Curții de Apel Timișoara, oraș în care lucra și viitorul soț al acesteia, Cristian Dăescu, șeful SRI Timiș la acea vreme.

Corina Dăescu renunță la cariera de procuror și devine judecător al Curții de Apel București la 22 octombrie 2013. Din 27 noiembrie a fost repartizată la Secția II Penală din cadrul CAB, moment în care preia dosare importante aflate pe rol, printre care și cel al retrocedărilor din Constanța.

Pe de altă parte, Dăescu este judecătorul care l-a condamnat definitiv pe Mihai Vlasov, în iunie 2015, la o pedeapsă de 5 ani cu executare, iar în ianuarie 2015 a soluționat contestația lui Dan Voiculescu împotriva condamnării la 10 ani de închisoare, în defavoarea patronului de televiziune.

De ce e scandaloasă prima decizie în dosarul Retrocedărilor

foto: Mediafax/Marian Ilie

Așadar, după un periplu de 6 ani, dosarul trimis în judecată în anul 2008 a ajuns pe masa magistratului Cornelia Corina Dăescu, cea care a dispus și prima soluție în dosarul Retrocedărilor. Prin faptul că l-a condamnat pe Radu Mazăre și că a dispus anularea retrocedărilor, Dăescu recunoaște că retrocedările au fost ilegale și că fostul primar are o parte din vină, alături de ceilalți inculpați pe care i-a condamnat.

Însă ceea ce a scandalizat opinia publică este faptul că judecătoarea Dăescu a considerat că o pedeapsă cu suspendare este echitabilă pentru faptele pentru care l-a găsit vinovat pe Mazăre. În lipsa motivării instanței, nu este cunoscută valoarea prejudiciului pe care judecătorul Dăescu l-a reținut în dosar, însă dacă prejudiciul judecătorului este același sau se apropie de prejudiciul stabilit de procurorii DNA, de 114 milioane de euro, atunci o pedeapsă cu suspendare este, într-adevăr, scandaloasă.

De reținut ar mai fi și că 4 ani este pedeapsa maximă care poate fi dispusă cu suspendare, orice condamnare mai mare de 4 ani fiind ispășită obligatoriu cu executare. Altfel spus, judecătoarea Cornelia Dăescu l-a condamnat pe Radu Mazăre la cea mai mare pedeapsă care putea fi dispusă cu suspendare.

Sentința judecătorului Cornelia Dăescu nu este definitivă. Radu Mazăre poate fi considerat nevinovat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și, deci, achitat. La fel de posibil este și ca judecătorii Curții Supreme să îl găsească vinovat pe Radu Mazăre și să îl condamne la o pedeapsă fie cu suspendare, fie cu executare.

O altă condamnare care a scandalizat opinia publică a fost cea a lui Dorin Cocoș în dosarul Microsoft. Fostul soț al Elenei Udrea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 2,4 ani cu executare într-un dosar cu un prejudiciu estimat de procurorii DNA la 100 milioane de euro în perioada 2004-2008 și 114 milioane în perioada 2009-2013. Diferența majoră dintre dosare este că Dorin Cocoș a primit 2,4 ani de închisoare cu executare după ce omul de afaceri și-a recunoscut faptele, a colaborat cu procurorii DNA, și-a recunoscut vina și în fața instanței, drept pentru care i-a fost scăzută o treime din pedeapsă.


Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani cu suspendare în cel mai vechi dosar de corupție din România. Totul despre dosarul ”Retrocedărilor”, după 9 ani de judecată


 

1 comentariu

  1. Petrus

    Cardasie intre afaceristi si juristi… Ambitia, aroganta si rautatea predomina in societate. Viitorul Romaniei (ca si al R. Moldova) nu poate fi decat trist. Cert e ca Dumnezeu nu va cruta aceste meleaguri, cu atat mai putin pe cei care scandalizeaza. 🙁

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *