Eforie Nord, stațiunea extremelor: Regina neîncoronată a kitsch-ului sau stațiunea boemă, cu clădiri interbelice?

Cu excepția stațiunii Mamaia, Eforie Nord este singura stațiune de pe litoralul românesc care nu a fost înființată de Nicolae Ceușescu, fapt care se poate observa în arhitectura deosebită a clădirilor interbelice din nordul stațiunii.

Cu toate acestea, astăzi, stațiunea Eforie Nord este una a extremelor. Aici își găsesc locul și liniștea, curățenia și boemitatea, dar și kitsch-ul bazarelor, spațiile insalubre cu produse alimentare și lipsa bunului simț.

Stațiunea este cea mai râvnită de segmentul turiștilor care preferă cantitatea în detrimentul calității, mai ales atunci când aceasta poate fi obținută la prețuri mici.

•Info Sud-Est în parteneriat cu HotNews.ro realizează o serie de analize din perspectivă administrativă a principalelor stațiuni de pe litoralul românesc. Ce au făcut și ce restanțe au administrațiile locale în stațiuni? Mare parte din rezolvarea unor probleme ține de gradul de implicare al primăriilor, de capacitatea lor de a atrage investiții noi și de a dezvolta proiecte. Hotelurile și plajele care arată prost sunt așa și din cauză că instituțiile locale de control nu-și fac treaba. 

Prima stațiune analizată a fost Mamaia: Cum arată stațiunea în 2016? Detaliile care contează

info-sud-est-eforie-nord

Începând cu sezonul 2015, comunitatea și turiștii din Eforie au beneficiat de finalizarea proiectului ”Promenadă turistică Eforie Nord”. Investiția a urmărit reabilitarea promenadei și, pe alocuri, consolidarea falezei și a costat 2,3 milioane de euro (fonduri europene obținute de administrația publică locală prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională).

Un alt proiect deosebit de important pentru stațiune a fost implementat tot în vara anului trecut, atunci când mai mult de jumătate din lungimea plajei din Eforie a fost extinsă cu până la 100 de metri.

Astfel, plajele litoralului românesc din sectorul Mamaia Sud-Constanța-Eforie Nord au fost mărite cu 33 de hectare, printr-un proiect cu o finanțare de 170 milioane de euro (fonduri europene), implementat de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și executat de firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale orașului Eforie este reprezentat de spațiile verzi bogate și de umbra generoasă pe care arborii numeroși o asigură aleilor din localitate, cele pe care turiștii le parcurg pentru a ajunge pe plajă.

Aici, situația se schimbă. Deși Eforie s-a dezvoltat asemenea unui oraș-stațiune (la fel ca celelalte localități din sudul litoralului și spre deosebire de stațiunea Mamaia care este separată de municipiul Constanța), totuși această localitate pare ruptă abrupt din cauza diferențelor foarte mari dintre zona ocupată de localnici și spațiul destinat distracției turiștilor.

Cu câteva excepții, localitatea poate fi considerată una curată, cu străzi largi și umbroase, cu multe zone verzi, liniștită și cu un aer boem datorită numeroaselor clădiri interbelice, multe dintre ele reabilitate sau conservate.

Însă aleile liniștite cu parfum de istorie despart acest peisaj de tabloul unei zone complet diferite: un labirint extrem de aglomerat și gălăgios, sufocat de produsele vânzătorilor ambulanți, cu mai multe stiluri de muzică pe fundal, cu mult prost gust și un miros greoi și permanent de hamsie, shaworma și mici. Un labirint amețitor și greu de parcurs, în care singurele semne de ”orientare” sunt sacii de gunoaie lăsați de-a lungul promenadei.

Totuși, zona turistică este și ea împărțită în alte două porțiuni, scindarea fiind marcată de Hotelul Belona (prima construcție în formă de pachebot din țară, construită între 1932-1934 – o invenție arhitectonică a lui George Matei Cantacuzino, unul dintre cei mai mari arhitecți ai României care a proiectat, printre altele, Hotelul Rex din Mamaia).

Între Hotelul Belona și Vila Acapulco (locul unde Regele Mihai își petrecea vacanțele la mare) se întinde plaja extinsă prin proiectul european, foarte curată, cu spații largi între șezlonguri și cu o priveliște superbă de pe cea mai înaltă faleză a litoralului românesc. Probabil și datorită falezei foarte înalte, pe cei doi kilometri de plajă ai stațiunii Eforie nu există nicio construcție solidă, cu fundație, așa cum se întâmplă în numeroase cazuri din stațiunea Mamaia.

Promenada reabilitată este căptușită cu localuri decente, atractive și ocupate de o categorie de turiști care preferă și păstrează liniștea, intimitatea și nisipul curat.

Deasupra acestora este înșirată o salbă de pensiuni și vile cochete, care respectă un regim de înălțime unitar și o cromatică similară. Stilul arhitectonic aproape uniform se apropie de cel mediteranean, în armonie cu stilul recomandat construcțiilor de la malul mării.

Priveliștea armonioasă este întreruptă brusc de un punct de informare amenajat de Primăria Eforie în urmă cu câțiva ani prin fonduri europene. Centrul, care ar fi trebuit să ofere informații turiștilor sosiți în stațiune, zace abandonat în arșița soarelui, mizerabil și nefuncțional, tapetat cu oferte turistice pentru litoralul bulgăresc. Imaginea dezolantă a acestei zone marchează simbolic peisajul din dreapta Hotelului Belona.

Prin opoziție cu zona de nord a stațiunii Eforie Nord, în dreapta Hotelului Belona începe zona preferată de turiștii pe care nu îi deranjează înghesuiala, miasmele amestecate, atmosfera de bazar și al căror singur criteriu de selecție este cantitatea cea mai mare la prețul cel mai mic.

Această parte a stațiunii este regina neîncoronată a kitsch-ului de pe litoralul românesc. Spațiul pe unde pot circula turiștii este restrâns, restul fiind ocupat de vânzătorii ambulanți și produsele acestora, cele mai multe de calitate îndoielnică. Așadar, pe tarabele improvizate se vând ”bijuterii” de inox și plastic lângă sutiene, chiloți și maiouri de bumbac, peruci sintetice lângă suveniruri fabricate în China, capoate turcești, pijamale și piatră ponce lângă haine de blană și articole de piele.

Pe promenadă sunt înghesuite articole de plajă lângă tarabe cu hamsie prăjită, fructe de mare și alte mâncăruri perisabile gătite și păstrate în condiții insalubre. Gogoșile sunt prăjite lângă pește, iar clătitele sunt preparate lângă oala cu porumb fiert. Însă condițiile insalubre în care este păstrată și servită mâncarea pe litoral reprezintă o caracteristică a întregului litoral românesc, nu doar a stațiunii Eforie.

Spre exemplu, în luna iulie, conform informațiilor furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, inspectorii de specialitate au aplicat 109 sancțiuni contravenționale în cuantum de 106.600 lei și au confiscat 226 kg de produse alimentare din carne, lapte și pește (în stațiunile Mamaia, Eforie, Costinești și Mangalia). Printre abaterile frecvente se numără și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar, nerespectarea condițiilor de igienă în spațiile de producție și depozitarea în condiții necorespunzătoare a acestora.

Chiar și așa, produsele preparate în aceste condiții sunt consumate în cantități mari, dovadă fiind cozile la care turiștii așteaptă mai ales la ora prânzului.

În toată stațiunea Eforie există mai multe autoserviri decât restaurante și doar câteva cafenele, pub-uri și cluburi. Acest aspect este relevant pentru genul de distracție oferit turiștilor care își petrec vacanțele în Eforie. Stațiunea este împânzită cu afișe care anunță un show de comedie numit ”Caravana lui Axinte”, iar panourile publicitare ale Festivalului Spellground (unde ar trebui să concerteze Biffy Clyro, Editors, The Kooks etc) sunt acoperite de afișele concertului ”Bine te-am găsit, vecine!” (Petrică Mâțu Stoian, Nicu Paler, Mihai Trăistariu etc).

Pe de altă parte, în centrul stațiunii, pe o rază de câțiva kilometri pătrați, nu există niciun ATM, semn că o bună parte a turiștilor din Eforie fie nu se înscrie în rândul angajaților care își primesc salariile pe carduri, fie pleacă în concediu doar cu banii cash. Cele mai multe dintre mașinile care circulau sau erau parcate în stațiune aveau numere de înmatriculare din județele Munteniei, Olteniei și Moldovei.

Pe plaja din sud își au locul și turiștii, și șezlongurile de plastic înghesuite ca sardinele, și spațiile de joacă pentru copii, dar și câinii, mașinile sau vânzătorii de porumb, zmeură și piatră ponce.

Aceste aspecte sunt definitorii în creionarea profilului de turiști care aleg stațiunea Eforie și al căror număr este într-o creștere tot mai abruptă de la un sezon la altul.

În fapt, stațiunea Eforie este extrem de aglomerată și la mare căutare mai ales de familiile cu unul sau mai mulți copii ori de turiștii care aleg să își petreacă vacanțele împreună cu familia în varianta extinsă.

În ultimul deceniu, administrația publică locală a fost pusă în fața provocării de a se adapta fluxului tot mai mare de turiști și de a le oferi acestora condiții mai bune de la an la an. Într-o mare parte a și reușit.

Din păcate, proiectele de modernizare a infrastructurii au lăsat în urma lor trotuare și străzi aflate într-o stare deplorabilă.

Robert Șerban, primarul orașului Eforie începând cu anul 2016 și viceprimar în perioada 2008-2016, nu a dat curs invitațiilor noastre de a discuta despre punctele forte și punctele slabe ale stațiunii. Prin urmare, am încercat să stăm de vorbă cu fostul primar al localității, Ovidiu Brăiloiu, cel care a condus orașul timp de 12 ani. În prezent consilier local, fostul primar s-a arătat la rându-i rezervat în declarații.

Acesta ne-a explicat faptul că infrastructura orașului nu se prezintă într-o formă fericită din cauză că proiectul de introducere a conductelor de gaze se află în curs de implementare, iar trotuarele și străzile vor fi reabilitate la finalul investiției: ”Disconfortul referitor la starea drumurilor din partea de nord a zonei Eforie Nord este cauzat de introducerea rețelei de gaze naturale. Este un proiect la care am lucrat încă din 2007, dar pe care, din cauza birocrației, am reușit să îl demarăm abia în 2015”.

Unul dintre plusurile stațiunii este dezvoltarea și promovarea turismului balnear care s-a materializat prin apariția tot mai multor baze de tratament: ”Am promovat intens turismul balnear în ultimii șase ani și astfel am reușit să contribuim la apariția unor baze noi de tratament, fapt care prelungește și perioada turismului la Eforie. Baze de tratament precum Europa, Steaua de Mare, Miraj, Traian, Bran-Brad-Bega, Petrolul, Băile Reci, Vraja Mării, toate contribuie la acest aspect pozitiv al turismului de la Eforie”, a punctat fostul primar al orașului Ovidiu Brăiloiu.

Ca urmare a creșterii numărului de turiști, în Eforie au apărut și oameni de afaceri interesați să investească în diversificarea alternativelor de entertainement pentru turiști. Așa se face că în anul 2015 în Eforie a fost inaugurat un Aqua Park. În ciuda tarifelor ridicate și a dimensiunilor reduse, parcul acvatic se bucură de succes și este ocupat la capacitate maximă aproape tot timpul.

Prin comparație cu aleile curate, spațiile verzi și arborii bine întreținuți din localitate, câteva sute de metri mai spre mare gunoaiele, bălăriile uscate și ciulinii au înghițit porțiuni din malul falezei. Cu privire la această problemă, fostul primar ne-a declarat că, din punctul său de vedere, spațiile verzi au fost întreținute corespunzător și că probleme apar pe spațiile verzi care aparțin unor persoane private care nu le îngrijesc: ”Spațiile verzi au fost întreținute corespunzător în perioada 2004-2016. Probabil activitatea va continua si de acum încolo. Mai ales pentru că spațiile verzi reprezintă un atu al orașului Eforie”.

Cu privire la unele zone murdare din partea de sud a stațiunii, Ovidiu Brăiloiu a precizat că din cauza traficului foarte ridicat și a lipsei bunului simț în cazul anumitor turiști, în zona respectivă este necesară prezența permanentă a unei echipe de salubritate care să degajeze zona de gunoaie: ”În mod normal, cei care desfășoară activități în zonă ar trebui să întrețină curățenia. Dar dacă nu și nu … Atunci trebuie să curețe Primăria. Însă la traficul de acolo este necesară non-stop o echipă… Cel puțin așa era până în 2011. Se plimba non-stop un om de la salubritate care aduna gunoiul aruncat de turiști”.

În ce îi privește pe vânzătorii ambulanți care sufocă sudul stațiunii și încarcă atmosfera de bazar, actualul consilier local nu vrea să comenteze această situație: ”Referitor la comerțul stradal, nu comentez! Eu voi susține orice proiect care vine să reglementeze problema comerțului stradal care este <<atracția>> Eforiei”, a conchis fostul primar care a avut la dispoziție 12 sezoane estivale pentru a reglementa problema comerțului ambulant din Eforie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *