Distribuția banilor europeni din județul Constanța. Unde au intrat 2,3 miliarde de lei?

•În județul Constanța sectorul public a atras de două ori mai mulți bani europeni decât sectorul privat.

•Operatorii regionali au fost cei mai harnici actori pe piața banilor europeni din Constanța, reușind să atragă aproximativ 733 milioane lei, dublu față de ce au reușit să facă toate administrațiile locale (primării, consilii locale) luate la un loc.

•Sectorul apei a fost domeniul în care s-au pompat cei mai mulți bani europeni – aproximativ 727 milioane lei.

În cei 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene, în Constanța au intrat aproximativ 2,3 miliarde de lei, bani europeni atrași prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune.

Această infuzie de bani europeni a fost realizată prin 443 de proiecte câștigate în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016, care au vizat infrastructura de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială, sprijin pentru IMM-uri, formare profesională, incluziune socială, creșterea eficienței administrative, adaptabilitatea forței de muncă.

Așa cum arătam în articolul trecut – Județul Tulcea, în fața Constanței privind banii europeni atrași pe cap de locuitor. Care sunt cele mai performante județe din România? -, Constanța se regăsește între primele 10 județe din România atunci când vine vorba de banii europeni atrași pe cap de locuitor. În acest clasament, județul Constanța ocupă locul 8, cu 3480 de lei/pe cap de locuitor.

Cei 2,3 miliarde de lei intrați în județul de la malul mării s-au împărțit inegal între sectorul public și cel privat: 66,13% din fonduri au fost atrase de sectorul public (1540 milioane lei), restul de 33,87% din bani au fost atrași de sectorul privat (789 milioane lei).

Dacă vorbim de domeniile în care au fost pompați bani europeni, în județul Constanța cel mai privilegiat a fost sectorul apei. Mai exact, cei mai mulți bani europeni au fost atrași pentru proiecte de management, furnizare și epurare a apei, toate proiectele însumând 727 milioane lei, de departe cel mai bine reprezentat segment pe harta banilor europeni.

Pe locul al doilea se clasează sectorul forței de muncă și al pieței muncii, proiectele care vizează acest domeniu reușind să atragă în cei 10 ani de zile suma de 226 milioane lei.

Urmează proiectele care vizează drumurile naționale, regionale și locale – cu 206 milioane lei.

În coada clasamentului găsim aplicațiile pentru cetățeni – cu 10 milioane de lei, transportul urban – cu 12 milioane lei și infrastructura de sănătate (spitalele) – cu 25 milioane de lei atrași.

 

În ceea ce privește beneficiarii fondurilor europene, clasamentul acestora arată în felul următor: Pe primul loc găsim operatorii regionali, cu proiecte în valoare de 733 milioane lei, urmați de autoritățile administrativ teritoriale (primării sau consilii locale), care au reușit să atragă, în total, 372 milioane lei.

Urmează întreprinderile mici care însumează 240 milioane lei și Consiliul Județan Constanța – cu proiecte în valoare de 223 milioane lei. În coada clasamentului găsim Prefectura Constanța, cu jumătate de milion de lei, sindicatele, cu proiecte de 3 milioane lei și institutele și fundațiile, care au reușit să atragă aproximativ 34 milioane lei.

 

*Analizele noastre sunt realizate pe baza setului de date publice oferit de Ministerul Fondurilor Europene, care include banii europeni atrași de România prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune, în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016. În aceste analize nu sunt incluse fondurile de pre-aderare (fondurile PHARE), fondurile europene nerambursabile în domeniul agriculturii (subvențiile APIA) sau fondurile structurale transfrontaliere.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *