Cum dezvoltăm porturile dunărene? Pariul turistic pe Hârșova

Imagine din Portul Hârșova (foto: mapio.net)

Potențialul economic și turistic al Dunării ar putea fi un motor de dezvoltare a orașelor-port românești. Este un subiect dezbătut de mulți ani, care nu a reușit însă să fie dezvoltat și concretizat prin proiecte de anvergură.

Porturile dunărene românești, de la intrarea fluviului în țară și până la bifurcarea în cele trei brațe, în dreptul municipiului Tulcea, rămân neatractive pentru turiști și nu se regăsesc pe lista escalelor vaselor de croazieră. Cele mai multe oraşe  au dezvoltat, pe maluri, întreprinderi industriale poluante şi care au afectat grav mediul, peisajul şi habitatul, inclusiv posibilitatea unei dezvoltări a turismului cultural sau de croazieră (cazurile cele mai elocvente sunt Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi, Cernavodă, Galaţi). Altele, cum este portul oraşului Corabia, nemaiavând bani pentru întreţinerea infrastructurii, nu mai poate fi folosit în majoritatea zilelor anului.

În anul 2016, aproximativ 30.000 de turiști străini au ajuns în țara noastră pe vasele de croazieră fluviale dar s-au oprit în țara noastră abia în portul din Tulcea, și mai apoi, în Delta Dunării.

Administrațiile riverane Dunării, cum ar fi cele din Constanța, Galați sau Brăila, nu au reușit să-și introducă porturile în itinerariile companiilor de croazieră, deși au dezbătut acest aspect, steril, în ultimii ani.

Spre exemplu, autoritățile județene constănțene au stabilit, în anul 2014, că potențialul porturilor dunărene trebuie exploatat din punct de vedere turistic, cu ajutorul banilor europeni. Însă, totul a rămas la stadiul de discuție. Nimeni nu a reușit să creeze o infrastructură turistică coerentă, o ofertă pe măsură și, de aceea, navele fluviale continuă să ocolească porturile dunărene constănțene, deși acestea ar putea deveni obiective în turismul de croazieră pe Dunăre.

Hârșova, un oraș-port dunărean istoric

Hârșova, spre exemplu, este un micuț oraș port din județul Constanța, situat pe malul drept la Dunării, locuit de aproximativ 10.000 de oameni.

Un oraș agro-industrial înainte de 1989, cu multe fabrici care ofereau destule locuri de muncă și terenuri generoase numai bune pentru a fi însămânțate, Hârșova a înregistrat, în ultimii ani, un procent al șomajului alarmant, după ce principalele fabrici, în special cele metalurgice sau de confecții metalice ori și-au închis porțile, ori și-au redus activitatea și au disponibilizat angajații. Astfel, zona industrială a fost aproape abandonată și doar fabrica de sârme și cabluri, alături de alte câteva firme agricole, au reușit să mai ofere locuri de muncă locuitorilor din Hârșova. Şomajul şi lipsa de perspective pe piaţa forţei de muncă sunt trăsături dominante ale localităţii de ani buni şi, la această situaţie, nu au existat soluţii concrete.

În virtutea scăderii nivelului de trai, orașul din Nord-Vestul judeţului Constanța poate miza, în lupta sa spre prosperitate, pe turism.

Poziționarea orașului pe malul Dunării și pe vechea rută care leagă marea de capitală şi de judeţele din Moldova , la doar o oră de mers cu mașina din Constanța, cadrul natural dar și moștenirea istorică de excepție sunt atuuri pe care administrația din Hârșova le poate fructifica pentru a transforma urbea dunăreană.

Potențialul balnear, istoric, cultural, piscicol și portuar sunt segmente nedezvoltate care, împreună, ar putea așeza Hârșova pe harta turistică a croazierelor dunărene.

Doar că infrastructura turistică trebuie dezvoltată de la zero. În Hârșova nu există hoteluri și pensiuni, nu există restaurante de calitate și nici trasee turistice integrate, în lipsa unei viziuni sau a fondurilor necesare în administrațiile care s-au succedat.

Cetatea Carsium, văzută de pe Dunăre

Asta deși în Hârșova se află una dintre cele mai vechi cetăți din Europa, ca durată de locuire. La Carsium, de-a lungul istoriei, s-au suprapus o așezare neolitică, o fortificație getică, un castru roman, o cetate bizantină și o cetate otomană. Patrimoniul istoric de la Hârșova este unul de excepție, iar Carsium a reușit, prin bogatul material arheologic descoperit de specialiștii din țară și din străinătate pe șantierele cetății, să creeze un muzeu extrem de valoros în orașul dunărean.

Clădirea care găzduiește astăzi muzeul de istorie este o casă obișnuită, deloc generoasă ca spațiu, cu condiții nu tocmai favorabile pentru expozițiile muzeului. Însă instituția muzeală se remarcă printr-un material arheologic extraordinar, împărțit în colecții care străbat diverse perioade istorice, de la neolitic,  la epoca modernă, trecând prin epoca metalelor și epoca romană. În curtea exterioară, într-o grădiniță bine aranjată și plină cu flori vara, stau frumos aranjate piese mari arheologice, bine întreținute și etichetate, de la arhitrave din calcar și marmură, la monumente funerare, demne de un turism cultural-istoric de calitate.

Însă nu doar colecțiile muzeului actual dau un farmec aparte instituției, ci și vechimea și istoria acestui edificiu reprezentativ al Dobrogei.

Muzeul din Hârșova este o instituție cu o poveste extraordinară, inaugurată de trei dintre cei patru regi ai României. Înființat de Vasile Cotovu, dascăl al școlii din Hârșova și fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învățământului de stat în această urbe, muzeul a fost inaugurat la 1 mai 1904, în prezența Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand și Principesei Maria, și a micilor Principi Carol și Elisabeta, aflați în voiaj pe Dunăre. Muzeul a fost înființat în fosta clădire a școlii vechi din Hârșova, iar muzeul și-a continuat povestea sinuoasă prin istoria ultimului veac.

A fost devastat în Primul Război Mondial de trupele bulgare de ocupaţie și reinaugurat de Regele Ferdinand și Regina Maria în anul 1926. A fost din nou închis în primii ani ai comunismului, după moartea lui Vasile Cotovu. Abia în anul 2005 a fost redeschis, în prezența Regelui Mihai și a Reginei Ana, ca filială a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în micuța casă care ține drept sediu și astăzi.

Proiectul care poate pune piatra de temelie a turismului în Hârșova

Școala veche din Hârșova, primul sediu al Muzeului Carsium

Reabilitarea unei clădiri istorice este o piesă de puzzle în economia turistică a unei urbe, însă reabilitarea școlii vechi din Hârșova, clădire care a stat în centrul educației generațiilor și a unit comunitatea în jurul ei poate însemna o renaștere culturală și, mai departe, poate fi o piatră unghiulară a unei dezvoltări turistice în zonă.

Clădirea unde a luat naștere unul dintre cele mai vechi muzee de istorie din România beneficiază de un proiect de reabilitare, în urma căruia instituția muzeală se va întoarce în locul în care s-a instituit în anul 1904.

Clădirea școlii vechi este astăzi monument istoric de categoria B și ar fi trebuit să fie protejată, în mod normal, de legea privind protejarea monumentelor istorice. Doar că, după 1989, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe clădiri de patrimoniu, construcția datată la 1902 și ridicată după planurile lui Anghel Saligny, cu o tușă specifică inginerească și industrială, a ajuns în stadiul de ruină. Trebuie spus că localul şcolii din Hârşova este singurul de acest gen conceput de Saligny. Singura altă clădire civilă proiectată de el în judeţul Constanţa este vila comerciantului Stere Dallas, de pe bulevardul Ferdinand din Constanța, astăzi şi ea în ruină.

Proiectul de renovare a clădirii şcolii lui Cotovu, derulat pe fonduri transfrontaliere, în parteneriat cu municipalitatea din Krushari din Bulgaria, Muzeul de Istorie Națională și Arhitectură Constanța și Muzeul Regional de Istorie din Dobrici a pus la dispoziție municipalității din Hârșova aproape trei milioane de euro pentru un proiect integrat, care va face mult mai atractivă zona de faleză din Hârșova: va fi reabilitată, modernizată și dotată școala veche, unde își va relua activitatea Muzeul Carsium, casa „Vasile Cotovu“ va fi reabilitată, modernizată și dotată, va fi asfaltată o rețea de 1,5 kilometri de drumuri care va face accesul către ansamblul muzeal și care îl va lega de cetatea Carsium și vor fi cumpărate 20 de biciclete care vor fi folosite, de către turiști și localnici, între muzeu și cetate. În final, proiectul transfrontalier mai prevede și organizarea unei tabere de arheologie la Hârșova, dar și digitizarea artefactelor din muzeul de istorie.

 „Din punct de vedere turistic, implementarea acestui proiect va reprezenta o etapă importantă în introducerea Hârșovei în acest circuit turistic, care se va lega pe urmă și cu activitatea portuară, pentru că turiștii vin în Hârșova în general pe fluviul Dunărea, mai puțin aterizând pe aeroport și venind cu autocarele aici. Încercăm să dezvoltăm și o rețea – 3, 4, 5 – moteluri, hoteluri. Abia atunci putem discuta la o altă scară vizavi de desfășurarea turismului în Hârșova. Până atunci este o etapă importantă, o piatră de temelie la proiectul pe care eu îl gândesc și nu voi renunța la el, de obținere a unui statut de stațiune, sau de zonă turistică și de agrement a orașului Hârșova. Este un proiect, din punctul meu de vedere, important și din punctul de vedere al relațiilor interumane, pentru că această clădire a fost martora multor decenii, a multor generații de oameni. Face legătura între generațiile trecute și cele actuale“, a declarat Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova, despre proiectul de reabilitare a școlii vechi și despre planurile turistice ale administrației.

Proiectul de reabilitare se află astăzi în stadiul de achiziție a componentelor logistice, iar schelele vor fi puse pe clădire, se preconizează, abia în primăvara anului 2018, lucrările urmând să fie finalizate la sfârșitul anului 2020.

Concomitent cu acest proiect, Consiliul Județean Constanța a demarat pregătirile pentru restaurarea cetății Carsium, care, odată introdusă în circuitul turistic, ar crea, alături de muzeu, un complex cultural și arheologic de excepție.

Oferta cultural-istorică a Hârșovei poate fi completată, în traseele turiștilor, de două lăcașe de cult: Mânăstirea Podromița, lăcaș de cult ortodox, care se remarcă prin deținerea unei icoane pictate în urmă cu 150 de ani, copie a icoanei făcătoare de minuni de la Muntele Athos, și de geamia Mahmud, construită la 1812, pe vremea sultanului Mahmud al II-lea (1808- 1839), înscrisă de asemenea pe lista monumentelor istorice, în categoria A, care poate oferi o lecție de istorie ce are în centru aspectul multicultural al Dobrogei.

Infrastructura turistică poate fi completată cu un complex balneo-climateric

Pe lângă aceste obiective istorice, culturale și confesionale, malul drept al Dunării, la Hârșova, oferă posibilitatea dezvoltării unui turism balneo-climateric de calitate, prin existența izvoarelor din zonă care oferă constant apă sulfuroasă colectată, în prezent, de două bazine din beton amenajate pentru turiștii care vin să se trateze de reumatism. Apele termominerale sulfuroase, iodurate și bromurate sunt certificate de ministerul Sănătății și sunt benefice tratării multor afecțiuni ale aparatului locomotor și nu numai.

Unul dintre bazinele cu apă termală din Hârșova (foto: www.adevarul.ro)

Însă, până în acest moment, lipsa unui proiect turistic coerent a făcut ca investitorii în turism să nu fie convinși de potențialul balneo-climateric al zonei.

Proiectul de reabilitare a complexului „Vasile Cotovu“, concomitent cu cel de readucere la viață a cetății Carsium dar și dezvoltarea unui complex balneo-climateric de calitate pot fi completate, în perspectiva dezvoltării segmentului turistic la Hârșova, de cadrul natural unic al zonei.

Turiștii ajunși pe Dunăre în portul Hârșova pot vizita rezervația geologică Canaralele Hârșovei, sit natura 2000, care se întinde pe o suprafață de două hectare și a căror abrupturi stâncoase pot oferi turiștilor o experiență unică. Zona calcaroasă, cu calcare jurasice, loc unic în Europa, cu o bogată faună specifică, este de asemenea un alt obiectiv care poate intra în traseele turistice ale Hârșovei.

În porturile dunărene este loc și de turism

Astăzi, în Hârșova, turismul este inexistent, iar infrastructura trebuie construită de la zero. Doar că vestigiile istorice, instituția muzeală de tradiție, cadrul natural propice, așezarea strategică și vecinătatea Dunării creează un ansamblu prielnic de dezvoltare a turismului în orășelul de 10.000 de oameni din Nord-Vestul județului Constanța, segment care ar putea asigura locuri de muncă pentru locuitorii din Hârșova. Deşi nu este legat de calea ferată, oraşul are acces la o infrastructură rutieră naţională modernizată, fiind şi în imediata apropiere a autostrăzii Constanţa-Bucureşti, implicit a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre, şi chiar a aeroportului de la Mihail Kogălniceanu.

O dezvoltare a turismului în Hârșova ar crea, în județul Constanța, un nod turistic important, istoric, cultural și balneo-climateric care ar mări oferta turistică a județului și ar dezvolta, din acest punct de vedere, uniform, județul. Potențialul piscicol al zonei, de asemenea nedezvoltat, poate asigura zonei un specific atractiv pentru turiști. O strategie bine structurată ar acoperi toate anotimpurile anului, distanţele relativ mici, dar facil de parcurs, faţă de oraşele mari din împrejurimi (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Brăila) putând să faciliteze sosiri constante de oameni.

Ceea ce a lipsit, până acum, a fost viziunea și dorința autorităților locale și județene de a crea, aici, într-una dintre cele mai vechi cetăți din Europa, o zonă turistică îmbrăcată în parfum piscicol, istoric și cultural, pe malul bătrânului fluviu Dunărea.

Iar Hârșova nu este singurul port care poate deveni, cu mai multă implicare și o viziune coerentă un obiectiv turistic de calitate, care ar putea conta în economia orașelor dunărene demult dezindustrializate.

În toate statele dunărene, cu excepţia celor din ultima parte a drumului fluviului (România, Bulgaria, Ucraina, Moldova), localităţile de pe maluri au dezvoltat industrii turistice redutabile, unele dintre ele specializate în domenii extrem de diferite (tradiţii folclorice, gastronomie, reconstituiri istorice, moştenire culturală şi istorică, turism termal), care aduc venituri consistente comunităţilor locale. Hârşova are toate condiţiile (geografice, istorice, culturale) pentru a deveni proiectul pilot de dezvoltare a turismului la Dunărea românească. Va avea încredere în aceste avantaje importante? Va reuşi?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *