CU VICTOR PONTA LA DNA, LA SPITAL ȘI PRIN LUME. Prim ministrul României în presa internațională

Fără doar și poate, ultimele evenimente de pe scena politică românească, din luna iunie, ce l-au avut în centrul atenției chiar pe premierul României, Victor Ponta, merită o analiză și prin cheia pozițiilor unora dintre cele mai cunoscute publicații europene sau transatlantice. Cu siguranță, punctele de vedere prezentate în aceste publicații prestigioase oglindesc, adesea, percepția opiniei publice sau a factorilor de decizie din statele de proveniență care, la nivel diplomatic, nu pot să amendeze atât de vizibil evenimentele în curs. Înainte de a face o analiză pertinentă despre evenimentele fierbinți petrecute în România – urmărirea penală a premierului, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, votul împotriva ridicării imunității parlamentare în cazul lui Victor Ponta și plecarea acestuia în Turcia pentru o operație la genunchi – trebuie să vedem și cum sunt percepute aceste evenimente la nivel mondial, în special printre principalii aliați externi ai României.

Analiza economică a celor de la „BLOOMBERG“

Una dintre cele mai interesante și mai originale poziții în ceea ce-l privește pe Victor Ponta este cea a prestigioasei publicații americane BLOOMBERG, care prezintă evenimentele din jurul premierului României din punct de vedere economic.

Astfel, pe 23 iunie a.c., jurnaliștii BLOOMBERG titrau „Haideţi, investigaţi-mă. Mi-ar prinde bine banii“.

„Roadele raidurilor anticorupţie devin cadou politic pentru premier“, susțin jurnaliștii americani.

Aceștia afirmă că acțiunile DNA din ultima vreme îi sunt favorabile premierului României, deși acesta este anchetat la rândul său de procurorii anti-corupție.

„O campanie naţională anticorupţie produce atâtea venituri suplimentare la fisc încât premierul ţării, care se luptă el însuşi cu acuzaţii de infracţiuni, încearcă să le folosească pentru a-şi salva cariera politică. Sună neplauzibil? Ei bine, chiar se întâmplă în România, unde premierul Victor Ponta se confruntă cu o anchetă determinată de suspiciuni de fals şi spălare de bani. Între timp, înmulţirea raidurilor anticorupţie are şi efectul reducerii evaziunii fiscale, înmânându-i guvernului cea mai lungă serie de surplusuri bugetare lunare din ultimii 10 ani“.

Jurnaliștii americani se întreabă dacă Ponta folosește acești bani pentru a consolida responsabilitatea fiscală care îi marcase cei trei ani petrecuţi în funcţie şi care l-a ajutat să aducă deficitul fiscal al ţării înapoi în marja cerută de Uniunea Europeană. Aceștia au și răspunsul: „Nu. Din contră, el plănuieşte să câştige sprijinul opiniei publice prin utilizarea acestei abundenţe la reducerea taxelor“.

Mai mult decât atât, cei de la BLOOMBERG consideră că Victor Ponta folosește această relaxare fiscală pentru a-și crea cadrul oportun câștigării alegerilor din 2016: „Prins la colţ, premierul celui de al doilea cel mai sărac stat al UE are motive întemeiate de a-i copleşi pe alegători cu bunătăţi, din moment ce alegerile generale de anul viitor bat la uşă“.

Analistul Demetrios Efstathiou de la Standard Bank afirmă chiar că „Supravieţuirea politică este lucrul urmărit de agenda premierului, nu politicile economice corecte”, dând de pământ cu viziunea guvernării Ponta.

Experimentaţii jurnaliști de la BLOOMBERG nu au căzut în capcana discursurilor populiste ale premierului Ponta, care se laudă cu realizările Guvernării sale: „Întrebarea care se pune este cât de departe va merge relaxarea fiscală a lui Ponta? Chiar şi înainte de fi prins în acest scandal, el aprobase modificări legislative pentru diminuarea TVA-ului la alimente. Comisia Europeană avertiza la acel moment că deficitul bugetar s-ar putea umfla la loc anul viitor, dincolo de limitele existente, dacă se vor implementa reducerile. Aşadar, chiar şi dacă va supravieţui investigaţiei pentru corupţie, Ponta e posibil să fi dus economia exact acolo de unde plecase“.

„New York Times“ și tigăile lui Ghiță

La o zi după complexa analiză făcută de cei de la BLOOMBERG, jurnaliștii de la „New York Times“ titrau: „România – de la tigaie la focul juridic“.

În comparație cu colegii americani specializați în economie, « New York Times » aduce în prim plan, într-un articol scurt și la obiect, un subiect deloc dezbătut în presa europeană, și anume acuzațiile aduse lui Sebastian Ghiță, deputat PSD și un apropiat al premierului.

„Un aliat al premierului Victor Ponta a fost condamnat pentru corupție, fiind complice la o faptă de deturnare de fonduri ale Uniunii Europene și pentru oferirea de stimulente ilegale pentru alegători, inclusiv tigăi, au declarat procurorii miercuri. Asociatul premierului, Sebastian Ghiță, care este un parlamentar din coaliția de guvernare, a fost acuzat de trafic de influență, evaziune fiscală, spălare de bani, fiind implicat în utilizarea abuzivă a fondurilor Uniunii Europene și înșelăciune electorală, au spus procurorii. Procurorii l-au acuzat pe domnul Ghiță pentru plata a 392.000 dolari moldovenilor cu cetățenie română pentru a-l vota pe domnul Ponta în cursa prezidențială pe care a pierdut-o în noiembrie. De asemenea, ei spun că Ghiță a oferit stimulente ilegale, precum tigăi, alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012, când a câștigat un loc în Camera Deputaților“.

Jurnaliștii americani au speculat foarte fin importanța acestui moment, în condițiile în care decizia în cazul Sebastian Ghiță poate cântări foarte mult în economia a ceea ce se va întâmpla cu Victor Ponta pe viitor, dată fiind apropierea bine cunoscută dintre cei doi.

Italienii de la „Repubblica“ și analiza lor britanică

Pe data de 5 iunie a.c., după ce premierul României a fost acuzat de procurorii DNA pentru fapte de corupție, jurnaliștii de la unul dintre cele mai importante şi influente cotidiane din Italia, „La Repubblica“ s-au rezumat, într-o analiză seacă, corectă și fără pic de patimă politică, să pună față în față rechizitoriul DNA cu declarațiile premierului Ponta și ale președintelui Iohannis. Așa cum arată și titlul articolului – „România. Premierul Ponta este anchetat de anti-corupție. Președintele îi solicită demisia“, fără a face nici o remarcă în afara prezentării evenimentelor, jurnaliștii italieni au arătat un echilibru total chiar și prin spațiul acordat declarațiilor celor trei actori amintiți în articol: DNA, Victor Ponta, Klaus Iohannis.

Trecând la presa de stânga din bătrâna Europă, putem remarca două articole care, în comparație cu cele prezentate anterior, balansează în a-i oferi premierului Victor Ponta un ascendent moral în fața acuzațiilor DNA și a luptei dintre Justiție și politic din România.

Interviul din „L`Express”

Publicația franceză „L`Express”, partizană a stângii din Franța, o țară obișnuită cu metehnele corupției la nivel înalt, a oferit, pe 12 iunie a.c., un spațiu generos pentru un interviu cu premierul Victor Ponta, proaspăt acuzat de fapte de corupție și în fața unui moment de criză a carierei sale politice.

Cei de la „L`Express” au folosit una dintre declarațiile lui Victor Ponta drept titlu al articolului: „Dacă judecătorul spune că sunt vinovat, voi demisiona“.

În preambulul interviului, jurnaliștii francezi se poziționează oarecum ironic la adresa procurorilor români, folosind sintagma „atotputernicul DNA“.

Întrebat de jurnaliștii francezi cum răspunde acuzațiilor DNA, Ponta își susține nevinovăția: „Am documente care demonstrează nevinovăția mea“.

O altă întrebare se referă la rolul activ pe care l-a jucat DNA în ultimele luni, jurnaliștii francezi dorind să afle poziția premierului român referitor la această situație Victor Ponta nu a avut un răspuns concis, spunând că România are nevoie de o justiție independentă, precum și de un executiv și un legislativ puternice, fără ca unele să câștige puterea asupra celorlalte.

În ceea ce privește lupta între justiție și politic, Victor Ponta a recunoscut că Parlamentul și Justiția s-au angajat într-o confruntare din care toată lumea o să piardă, dar și că parlamentul nu trebuie să înlocuiască Justiția.

Bineînțeles, jurnaliștii francezi nu au ezitat să îi ridice mingea la fileu premierului României, afirmând că este foarte greu să guvernezi atunci când orice membru al guvernului poate cădea pentru o „afacere“.

Răspunsul premierului a venit prompt: „Nici un membru al cabinetului meu nu a fost acuzat de corupție pentru un act pe care l-ar fi comis în timpul mandatului său ministerial“.

În continuarea interviului, Victor Ponta a vorbit despre coincidența stranie de a avea moțiunea de cenzură în același moment cu chemarea sa la DNA și de faptul că Klaus Iohannis, deși a jucat în ultimele luni rolul de arbitru de care țara avea nevoie, a făcut jocurile PNL în ultimele zile.

Una dintre cele mai interesante declarații ale premierului României a fost cea conform căreia „opoziția a profitat de acțiunile procurorilor în interes politic“, lăsând să se înțeleagă că nu este o coincidență faptul că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului său a venit în momentul în care el a fost pus sub acuzare de DNA.

The Guardian: „Premierul Ponta a declarat că el a dovedit că este nevinovat în ceea ce privește acuzația de spălare de bani și evaziune fiscală, în timp ce președintele a cerut demisia sa“

Pe 9 iunie a.c., jurnaliștii britanici de la „The Guardian“ au fost mult mai echilibrați decât colegii lor francezi.

Publicația britanică, cunoscută pentru simpatiile sale laburiste, a acordat și ea, de asemenea, un spațiu larg acestui subiect, prezentând firul evenimentelor și pozițiile atât a premierului, cât și a președintelui și a opoziției politice.

Însă publicația britanică a insistat, prin prezentarea declarațiilor repetate ale lui Victor Ponta, că președintele i-a cerut demisia tocmai pentru a-și pune propriul guvern, liberal. „Președintele trebuie să fie al tuturor cetățenilor, nu doar al partidului liberal“, a declarat Ponta.

În finalul articolului este prezentat punctul de vedere al Laurei Ștefan, expert anti-corupție în cadrul Expert Forum, care își exprimă scepticismul în ceea ce privește implicarea lui Ponta în mișcarea legislativă prin care s-a încercat limitarea puterilor DNA.

„El este liderul partidului de guvernământ care împinge în sensul unei schimbări. Așadar, cum poate fi el împotriva propriului partid când acesta încearcă să schimbe ceva – nu a făcut altceva decât să ne demonstreze cum ține frâiele partidului cu mâini de fier“.

Vecinii unguri, extrem de tăioși la adresa premierului Ponta

Jurnaliștii celui mai important cotidian din Ungaria, de orientare socialistă, „NÉPSZABADSÁG“ titrau pe 25 iunie a.c.: „Primul ministru este în concediu de boală, îşi poate pregăti retragerea“.

Foarte acizi încă din titlu, jurnaliștii unguri au prezentat plecarea premierului Ponta în Turcia într-o notă critică.

„Începând cu această săptămână, guvernul de la Bucureşti va fi condus de preşedintele unui partid care nu a candidat niciodată la alegeri şi, dacă ar face-o, nu ar depăşi pragul de acces. Gabriel Oprea, liderul UNPR care nici nu figurează în sondaje, a preluat marţi temporar funcţia de prim-ministru, după ce social-democratul Victor Ponta a cerut suspendarea sa pe motiv de boală“, notau cei de la „NÉPSZABADSÁG“.

Publicația ungară a trecut în revistă cronologia evenimentelor din ultima lună în ceea ce privește plecarea premierului în Turcia, dar și evenimentele principale de pe scena politică internă, accentuând faptul, prin citarea opoziției din România, că Victor Ponta „a fugit de fapt în Turcia din cauza anchetei împotriva sa“.

„Între timp, miercuri Ponta a primit veşti proaste din zona DNA. Urmărirea penală a fost extinsă împotriva prietenului şi fostului său coleg de partid Sebastian Ghiţă, căruia i s-a interzis nu doar părăsirea domiciliului dar şi exercitarea mandatului său de deputat. O decizie similară îl poate aştepta şi pe premier dacă vine acasă. Primul ministru social-democrat a recunoscut că nu a vorbit cu preşedintele liberal al României de când, la 5 iunie, acesta l-a somat să demisioneze din cauza anchetei penale împotriva sa“, completează vecinii unguri care au speculat, la fel ca și jurnaliștii „New York Times“, cazualitatea dintre soarta lui Sebastian Ghiță și cea a lui Victor Ponta.

Publicația ungară sesisează foarte bine și se apleacă atent și asupra importanței micului partid UNPR, care poate înclina oricând balanța majorității parlamentare și, pe cale de consecință, poate decide schimbarea guvernului: „Cei ce se ocupă de sondajele de opinie nu acordă o importanţă separată susţinerii UNPR care „dă” primul ministru. Partidul este numit în mod ironic drept „partidul interesului naţional” cu referire la modul în care îşi alege partenerii prevalându-se de interesul naţional. În primul său interviu în calitate de premier interimar, Oprea a evidenţiat că partidul său serveşte interesul naţional şi îşi respectă cuvântul. Totodată a recunoscut că a discutat şi zilele trecute cu liderul PNL care intenţionează să dea jos guvernul, vorbind despre acesta ca despre prietenul său. După alegerile din 2008, UNPR care s-a rupt din PSD a rămas la guvernare ca aliat al PDL, dar la alegerile din decembie 2012 a candidat din nou împreună cu social-democraţii obţinând 10 mandate de deputat şi 3 de senator. De atunci a atras alţi 45 de parlamentari din alte partide şi, spre bucuria naţionaliştilor români, înlocuieşte cu succes UDMR“.

Turcii de la „Hurriet“, de asemenea ironici la adresa premierului Ponta

Pe 24 iunie 2015, jurnaliștii reprezentanți ai țării ce au găzduit operația lui Victor Ponta notau: „<<Operațiunea>> Istanbul a premierului român“.

„Găsind consolare în Istanbul, nefiind străin de scandaluri de corupție“ – așa îl descriu turcii de la „Hurriet“ pe liderul PSD.

„Premierul român Victor Ponta a ajuns la Istanbul pentru a avea o operație la genunchi și pentru o lună de concediu, în timp ce este subiectul unei anchete de corupție în România. Potrivit unui raport al Associated Press, liderul liberal al opoziției din România, Alina Gorghiu, l-a caracterizat pe Ponta ca fiind <<un laș căruia nu-i pasă de imaginea României>> și l-a acuzat de încercarea de a-și lua <<azil medical>> într-o țară din afara Uniunii Europene“, notează jurnaliștii turci.