Cele două păcate ale procurorului șef

Casa în care procurorul Gigi-Valentin Ştefan a locuit până de curând. Foto medalion: www.ziuaconstanta.ro

Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, s-a îmbogățit cu două terenuri retrocedate ilegal de gruparea fugarului Radu Mazăre.

Frauda imobiliară din care s-a hrănit și procurorul implică mai mulți funcționari și face obiectul unui dosar celebru la DNA.

Unul dintre loturi a fost cumpărat de magistrat chiar în timp ce subalternii săi închideau cauze penale cu retrocedări orchestrate de gruparea Mazăre.

Pe al doilea, familia procurorului a construit o vilă impunătoare, gard în gard cu prietena de casă a lui Radu Mazăre – șefa Aqua Magic din Constanța, care a obținut terenul prin aceeași filieră.

RISE și InfoSud-Est au descoperit că cei doi au ajuns vecini ca urmare a unui lung șir de ilegalități, cercetate la DNA în uriașul dosar al retrocedărilor din Constanța, în care au fost trimiși în judecată Radu Mazăre, zeci de angajați ai Primăriei, dar și fostul șef al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu.

Prejudiciu estimat: 114 milioane de euro.


CASA DE PE LAC


Gigi-Valentin Ștefan, 46 de ani, a condus, pe rând, toate parchetele din Constanța. Prin natura funcției, vârful procuraturii din Dobrogea a devenit unul dintre cei mai influenți oameni ai legii din zonă.

Cu declarații de avere modeste.

În ultima, Gigi-Valentin Ștefan a bifat doar un teren moștenit în Călărași și un apartament cumpărat în Constanța. Însă, în urmă cu patru ani, în documentul similar de atunci, apărea și un teren de 10 hectare în Chilia Veche, județul Tulcea.

Transferat, ulterior, pe numele soției.

Tot pe nevastă figurează, începând de anul trecut, o casă de 1000 de metri pătrați construită chiar în buza lacului Siutghiol, pe strada Ametistului din Constanța, unde procurorul a locuit efectiv până recent.

Terenul de sub această casă, nemenționată în declarațiile de avere, este unul dintre acele două loturi-problemă.

 



Cu geamuri mari, apărată de garduri înalte, vila tronează peste o curte generoasă, împodobită frumos cu sălcii, arbuști pitici, gazon și un ponton. Accesul se face pe un culoar de aproximativ 500 de mp, domeniu public, închis cu o poartă mare de fier.

Casa face parte dintr-un cartier impunător ridicat în ultimii ani în spatele Campusului Universitar din Constanța. Deși n-au asfalt pe ele, străduțele întortocheate de aici poartă nume de pietre prețioase: Rubinului, Jadului, Cuarțului, Diamantului, Ametistului, Smaraldului, Opalului, Agatului sau Perlei.

Toate duc spre lacul Siutghiol.

Sorina-Gina Hortolomei-Moscu (stânga) și fiica sa, Andreea Georgiana Șerban (foto: Facebook)

Și nu oricine își permite o vilă aici. Așa că familia procurorului are numai vecini cu ștaif. Cel mai important – Andreea Georgiana Șerban – apropiată a lui Radu Mazăre și manager al parcului de distracții Aqua Magic din Constanța.

Andreea Șerban este fiica Sorinei Hortolomei-Moscu, trimisă în judecată în 2015 pentru spălare de bani alături de Radu Mazăre. În primă instanță, femeia a primit doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru că a beneficiat de la primăria Constanței de terenuri subevaluate. Rechizitoriul procurorilor confirmă relația apropiată dintre cei doi: “există o veche și strânsă legătură, manifestată atât în plan personal cât și de afaceri”.

Odiseea terenurilor pe care procurorul Gigi Ștefan și apropiata primarului Mazăre și-au construit vilele numără toate ingredientele unui film polițist cu angajații primăriei Constanța în rol principal.

Funcționari-cheie sunt acuzați că au fraudat sistematic retrocedările din oraș, prin ignorarea proprietarilor reali, schimbări abuzive de amplasamente și subevaluări artificiale. Apoi, și-ar fi pus rudele paravan, regizând vânzări succesive de proprietăți.

S-au folosit până și de numele celebrului fotbalist Gică Hagi.


CUM A ÎNCEPUT


Elena Ștefănescu din Constanța, născută în 1936, s-a chinuit ani în șir să recupereze 4,2 hectare de teren confiscat familiei ei de comuniști. A bătut la ușa primăriei, dar în zadar. Cu acte justificative în mână, femeia a încercat și în instanță, dar fără o decizie a primăriei, procesul a devenit lung și anevoios.

Asta a determinat-o să își cedeze drepturile litigioase.

A primit, în schimb, 150 de mii de euro, o sumă infimă pentru cele 4,2 ha de teren revendicate. S-a mulțumit și cu atât. Mai bine decât deloc.

Cumpărătorii: familia Carmen și Marius Pușcași. Ea – angajată în primăria condusă de Mazăre, iar el – directorul hotelului Flora, deținut tot de Mazăre.


O PRIMĂRIE COOPERANTĂ


Apariția celor doi în ecuație a deblocat imediat procesul de retrocedare.

Și nu oricum. Inițial, suprafața revendicată a fost mărită cu generozitate de angajații primăriei de la 4,2 hectare la 5,7 ha. A urmat schimbul în natură. În condițiile în care terenul original era deja ocupat cu construcții, într-o zonă mai puțin ofertantă din oraș, soților Pușcași li s-au oferit alte amplasamente, dar în locații mai bune din Constanța.

Așa s-au ales cu cele două loturi de pe malul lacului Siutghiol.

 


 

După ce au intrat în posesia parcelelor, soții Pușcași, adică noii revendicatori, au decis să le vândă.

Una a fost cumpărată de Andreea Georgiana Șerban, apropiata lui Radu Mazăre, iar cealaltă de un alt cuplu care gravita în jurul primăriei din Constanța: Călin și Alina-Daniela Petrișor. Aceștia din urmă sunt nașii de cununie ai Ramonei Dospinescu, șefa Direcției de Patrimoniu și membră a comisiei de retrocedare în epoca Mazăre.

 


 

Dar surpriză!

La patru ani după retrocedare și la mai bine de un an după ce apropiata lui Mazăre a plătit 123 de mii de euro (1234 mp), iar cuplul de nași 50 de mii de euro (1239 mp), primăria i-a anunțat formal că parcelele de pe malul lacului Siutghiol îi aparțin, de fapt, lui Gică Hagi.

“Regele” cumpărase terenul de la o fostă firmă de stat contra 850 de mii de euro, mult peste suma achitată de cumpărătorii apropiați lui Mazăre pentru aceeași suprafață. În acel moment, întreprinderea în cauză era proprietarul de facto al suprafețelor, iar primăria a realizat situația abia la patru ani distanță, după ce retrocedase proprietatea grupării Mazăre.

 


 

Ca atare, apropiata lui Mazăre și nașii doamnei de la Patrimoniu au acționat primăria în judecată, solicitând să fie compensați.

Hotărârea definitivă și irevocabilă emisă de instanță era documentul râvnit de toți cei implicați în retrocedări ilegale fiindcă reprezintă actul oficial de proprietate. Odată obținută, așa rămânea.

Chemată la judecătorie, primăria a găsit două parcele diferite, la o aruncătură de băț de terenul lui Hagi, și le-a reevaluat la sume exorbitante. Cel ajuns la femeia din anturajul lui Mazăre a fost stabilit la 800 de mii de euro, iar cel destinat nașilor lui Dospinescu – 929 de mii de euro.

Parte din documente au fost semnate la primărie exact de șefa de la Patrimoniu, Ramona Dospinescu, cumătră cu reclamanții. Birocrația a dispărut ca prin minune, făcând loc sentinței.

După doi ani, nașii directoarei Dospinescu și-au vândut parcela de 1300 de mp către procurorul Gigi-Valentin Ștefan cu suma de 70 de mii de euro, deși în urmă cu doar doi ani fusese evaluată la 929 de mii de euro.

Suma a fost derizorie față de prețul zonei, iar contractul de vânzare-cumpărare nu specifica modalitatea de plată. Există, însă, o mențiune prietenoasă care i-a permis procurorului să achite suma în decurs de un an. Nu se știe cum și în ce cont.

 


 

Confruntat de reporteri, magistratul a susținut că a ajuns total întâmplator să cumpere terenul de la această sursă. S-a interesat pur și simplu cine vinde teren în zonă și astfel a ajuns la familia Petrișor, nașii directoarei din primărie. Și-a amintit că ambii soți au fost reprezentați la notariat de o doamnă pe care nu o cunoștea.

Necunoscuta era chiar Dorina Petcu Lovin, mama șefei de la Patrimoniu.

Azi, bătrâna pretinde că nu-și amintește nimic: “(…) eu am vârsta pe care o am și sunt așa cum sunt. Nu îmi aduc aminte ce s-a întâmplat acum 10 ani.(…)Dar ce, e ceva în neregulă cu el, s-a furat?”

Ramona Dospinescu (foto: www.ziuaconstanta.ro)

Fiica sa, Ramona Dospinescu, e condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanță la București, tocmai în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța. Terenul ajuns la procuror e rezultatul unei retrocedări din dosar. Soții Pușcași, cei care au cumpărat drepturile litigioase, au fost și ei inculpați.

În aceeași perioadă în care procurorul Gigi Ștefan a cumpărat lotul, socrul acestuia, Ilie Albu, a cumpărat o altă parcelă de 650 mp, alipită de cea a ginerelui, pe care a plătit-o înainte de semnarea contractului. Bucata lui Albu fusese retrocedată, intrase în circuitul privat, doar cu o săptămână mai înainte.

Socrului i-a revenit apoi sarcina de a obține autorizația de construire pentru casa cu etaj, care avea să fie ridicată pe cele două proprietăți reunite.

Vila a fost în șantier până anul trecut, spun actele oficiale, dar imaginile din satelit arată că, la un an după emiterea autorizației, casa era deja ridicată, avea montate panouri solare și o barcă roșie era ancorată la ponton.

Captură Google Earth

Vânzătorii din actele tranzacției cu socrul de procuror au fost Vasile Limbide și Adriana Busuioc, doi bătrâni care se luptau de cel puțin zece ani să-și recupereze terenurile confiscate de comuniști.

Ambii îi dăduseră procură lui Sorin Mocianu, acum consilier județean PNL, legat de gruparea Mazăre prin mai multe achiziții de pământuri de la primărie.

Mocianu a ajuns celebru atunci când, pe punctul de a provoca un scandal etnico-diplomatic, a construit o cârciumă lângă Geamia Hunkiar, monument istoric de categoria A. Dată în folosință la ordinul sultanului Abdul- Aziz, geamia Hunkiar este cel mai vechi dintre lăcașurile de cult musulmane din Constanța și una dintre ultimele mărturii ale moștenirii otomane la malul mării.

Bâtrânul Vasile Limbide, născut în 1938, decedat între timp, a fost profesor de limba română și locuia într-un bloc din nordul Bucureștiului. Fusese moștenitorul comandorului Ovidiu Limbide, care a participat la negocierea traseului frontierei cu URSS începută în anul 1967.

 


 

Un vecin de pe strada lui Limbide ne-a povestit că acesta a murit acum 2-3 ani. Auzise însă de pățaniile lui: Știu că ani de zile s-a luptat ca să-și recupereze niște terenuri și a avut probleme cu niște oameni mari din justiție.(…)Știu că era ceva procuror sau judecător acolo. Ăia puseseră mâna pe terenul lui și nu voiau să i-l mai cedeze înapoi”.

L-am găsit, însă, pe fiul lui Limbide, Ovidiu: “Taică-miu, după ce a făcut atacul cerebral, și nemaiputând să se lupte cu mafia dobrogeană, s-a lăsat pe mâna lui Mocianu. (…) Mai apărea, îl păcălea, ba că face, ba că drege. La vremea aia nu puteai să ai acces la primar, dacă cereai audiență. Dar ăla (Mocianu, n.red.) intra ca prin brânză!”. Nu știe nimic despre tranzacțiile de pe malul lacului Siutghiol.


BANII DISPĂRUȚI


Există și antecedente. Procurorul Gigi-Valentin Ștefan s-a mai intersectat cu filiera Mazăre, în urmă cu 15 ani. Atunci, magistratul a achiziționat o bucată de 300 de metri pătrați pe malul lacului Tăbăcăriei, la adresa Bulevardul Mamaia 281.   

Parcela respectivă fusese retrocedată cu câteva luni mai devreme unui revendicator inculpat tot în dosarul mamut al retrocedărilor din Constanța – trimis în judecată de DNA București.

Când prim-procurorul Gigi Ștefan a cumpărat acest teren, în 2003, DNA nici nu exista.

Clădirea din imagine a fost construită pe terenul pe care l-a deținut procurorul

În timp ce procurorul Gigi Ștefan beneficia de teren, subalternii săi, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, au închis trei dosare penale în care Radu Mazăre era suspect de retrocedări ilegale.  

La doi ani după ce DNA București a demarat investigația la Constanța, Gigi Ștefan a vândut terenul de 300 de metri pătrați firmei Gur Holding, controlată de soția sa și de Gur Ramazan – fostul președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea. Suma tranzacției: 400 de mii de euro. Plata a fost făcută printr-un credit bancar în contul procurorului.

Suma a apărut în declarația de avere a magistratului doar un an, după care banii și contul bancar aferent au dispărut în neant. Nu apar achiziții sau investiții.

Despre cei 400 de mii, Gigi Ștefan nu vrea să vorbească. Va da explicații organelor competente, nu unor jurnaliști, dacă va fi întrebat – a închis el subiectul.

În fine, pe lângă vechiul teren de 300 mp, deja vândut firmei soției, procurorul a mai cerut încă 150 mp de la primăria lui Mazăre ca să amenajeze o parcare.

Compania Gur Holding i-a achiziționat și pe aceștia din urmă, numai că la un preț foarte mic, în raport cu valoarea de piață a terenului vecin (300 mp/400 mii euro).

Fiecare metru pătrat din cei 150 adăugați a fost vândut la un preț de aproape nouă ori mai mic, astfel că primăria Constanța a încasat doar 22.500 euro pe tot.

 


 

Procesul verbal care stabilește instituțional și această sumă a fost semnat inclusiv de șefa patrimoniului, Ramona Dospinescu.


CU VEDERE LA MARE


Aventurile imobiliare de familie sunt mai complexe de atât.

În 2007, socrul procurorului Gigi Ștefan a mai cumpărat o construcție nefinalizată situată în buza mării, în zona Pescărie din Constanța.

Construcția nefinalizată cumpărată de Ilie Albu în 2007

Terenul de 1700 mp fusese concesionat în 2002 de Inspectoratul Navigației Civile Constanța (devenit Autoritatea Navală Română) pe o perioadă de 49 de ani de la primăria lui Radu Mazăre. Trei ani mai târziu, în 2005, autoritatea l-a transferat unuia dintre contractorii săi: o societate privată, J.J. Marine, care inspecta navele tanc intrate în port încărcate cu substanțe chimice și gaze. Firma împreună cu alți doi oameni de afaceri au vrut să construiască pe acel teren un centru de Perfecționare Maritimă, dar au abandonat proiectul, susține astăzi Joseph Katz, proprietarul J.J. Marine.

Cert e că în octombrie 2007, socrul lui Gigi Ștefan, Ilie Albu, a cumpărat întreaga proprietate cu aproximativ 190 de mii de euro, bani achitați chiar înainte de semnarea contractelor.

 


 

Documentele intrate în posesia noastră arată că în perioada 2008-2016, Ilie Albu nu a plătit niciodată taxa de concesiune datorată Primăriei Constanța, pe motiv că terenul este obiect de litigiu. Datoria ajunsese la puțin peste 24.000 de dolari.

 


 

În 2016, clădirea a fost preluată de o altă firmă din proximitatea de afaceri a soției lui Gigi Ștefan – Solid House – mare dezvoltator imobiliar în Constanța. Concesiunea de pe malul mării a fost transferată și ea anul trecut.

Aflată încă în stadiu de schelet, construcția cazează niște câini maidanezi cu vedere la mare.  


CE SPUNE GIGI ȘTEFAN


L-am întâlnit pe Gigi-Valentin Ștefan la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în biroul său.

Susține că e o țintă a infractorilor pe care i-a trimis în judecată de-a lungul timpului. Ne-a răspuns și pe e-mail:

 


 

“Se ridică un mare semn de întrebare asupra obiectivității jurnaliștilor care investighează evenimente petrecute în anii 2007 și 2010, când îndeplineam funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, asupra interesului jurnalistic, a motivației acestora, dar și a gradului de moralitate în toate demersurile respective, în condițiile în care este vădit scopul defăimător urmărit (…) În referire la afirmația dumneavoastră potrivit căreia reprezentanții vânzătorilor au fost persoane apropiate fostului primar Radu Mazăre, arăt că nu am cunoscut acest aspect și nu am avut niciun fel de legături sau relații cu acesta”.

Gigi Ștefan a mai afirmat că terenul cumpărat pe malul lacului Siutghiol era evaluat de notari la 70 de euro pe metru pătrat în anul 2011. Îl contrazice un document semnat chiar de el care indică prețul de 150 de euro.

 


 

CARIERA
Gigi-Valentin Ștefan (46) s-a născut în Ciocănești, județul Călărași – o comună aflată la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria, pe malul stâng al Dunării. A devenit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța la sfârșitul anilor ‘90.

În iunie 2002, a primit, prin decret prezidențial, diploma “Meritul judiciar”, alături de alți zeci de procurori din întreaga țară, pentru contribuția importantă în justiție. Decretul era semnat de președintele Ion Iliescu și contrasemnat de prim-ministrul Adrian Năstase.

Ștefan a avansat rapid, iar în 2010, când era de ani buni prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, și-a susținut lucrarea de doctorat “Bancrută frauduloasă” în cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza”. Mai târziu, în 2012, an în care era prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, numele lui apărea în Monitorul Oficial, ca fiind executor judecătoresc suspendat pentru circumscripția Hârșova.

Gigi Ștefan a reușit să fie, succesiv, șeful tuturor parchetelor din Constanța.  Din 2016, conduce Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Constanța.

O investigație realizată de Andreea Pavel, Ana Poenariu, Cristian Andrei Leonte
Editare: Romana Puiuleț, Mihai Munteanu
Grafică: Sergiu Brega

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.