Câți bani europeni au intrat în Dobrogea? 10 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană

Astăzi, la fel ca în anul 2007 – momentul aderării României la Uniunea Europeană, țara noastră ocupă penultimul loc în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor (8.600 euro pe cap de locuitor, la o medie europeană de 29.000 euro pe cap de locuitor). Doar Bulgaria este situată mai slab la acest capitol (6.600 euro pe cap de locuitor), din toate statele blocului comunitar.

Și aceasta nu este singura statistică care trimite România în coada clasamentelor europene.

Spre exemplu, țara noastră se afla, în anul 2014, pe penultimul loc al unei statistici care arăta cât se câștigă pe oră în fiecare stat al blocului comunitar. EUROSTAT (organismul de statistică al Comisiei Europene) arăta că în România se câștigă 2.79 euro/oră, în condițiile în care media Uniunii Europene se ridica la 12 euro/oră.

Pentru a echilibra aceste diferențe economice care se răsfrâng asupra nivelului de trai al populației, Uniunea Europeană a pus la dispoziție, încă din momentul aderării României, mecanismele fondurilor structurale și de coeziune. Pe scurt, acele fonduri europene care au avut și încă au ca obiectiv reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială în cadrul UE. Cu acești bani europeni au fost finanțate proiecte de dezvoltare în mai toate segmentele: infrastructură de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială, sprijin pentru IMM-uri, formare profesională, incluziune socială, creșterea eficienței administrative, adaptabilitatea forței de muncă etc.

Atât mediul public cât și cel privat au putut să beneficieze de banii europeni, în acești 10 ani, pentru a dezvolta comunitatea și a ajunge, într-un final, la creșterea nivelului de trai al românilor.

Ziarul Info Sud-Est își propune, la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, să radiografieze Dobrogea din perspectiva atragerii fondurilor europene și să contabilizeze proiectele care au adus bani europeni în județele Constanța și Tulcea prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune.

Astfel, începând cu această săptămână, pe baza datelor publice furnizate de Ministerul Fondurilor Europene referitoare la banii veniți prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016, vom analiza câți bani europeni au intrat în Dobrogea (județele Constanța și Tulcea) și ce a rămas în urma lor.

Printr-o serie de analize și urmărind mai mulți indicatori, vom vedea câți bani eligibili a avut Dobrogea la dispoziție și câți bani au ajuns de fapt, la comunitate, balanța între banii europeni atrași de mediul public și cel privat, care au fost marii actori dobrogeni în atragerea banilor europeni, situația la nivelul administrațiilor publice locale și câți bani europeni au ajuns în comunitățile din ambele județe dobrogene, care au fost proiectele europene de anvergură în acești 10 ani.

*Analizele noastre sunt realizate pe baza setului de date publice oferit de Ministerul Fondurilor Europene, care include banii europeni atrași de România prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune, în perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2016. În aceste analize nu sunt incluse fondurile de pre-aderare (fondurile PHARE), fondurile europene nerambursabile în domeniul agriculturii (subvențiile APIA) sau fondurile structurale transfrontaliere.

Județele Constanța și Tulcea, pe harta banilor europeni din România. STATISTICI

Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice și citate de HotNews, în România au fost pompați în total, în 10 ani, aproximativ 40 miliarde euro, iar statul român a contribuit la bugetul UE cu suma de 13,6 miliarde euro. Conform datelor ministerului Fondurilor Europene, în România au fost derulate, începând cu ianuarie 2007 și până la 30 noiembrie 2016, prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune, proiecte în valoare de aproximativ 70 de miliarde de lei (cca. 15 miliarde euro la cursul de astăzi al BNR), însumând atât banii veniți de la Bruxelles, cât și cofinanțările suportate din bugetul național.

Fondurile structurale și de coeziune, la care facem referire, au fost atrase de instituții publice, administrații locale, întreprinderi mari, mici și mijlocii, institute etc.

Într-un clasament al fondurilor structurale și de coeziune atrase de fiecare județ în parte, aici intrând toate proiectele, indiferent de natura beneficiarului (instituții publice, administrații locale, întreprinderi mari, mici și mijlocii, institute, ONG-uri, sindicate, regii), Bucureștiul ocupă primul loc, cu aproximativ 25 de miliarde de lei, datorită marilor proiecte europene de infrastructură derulate la nivel guvernamental. Pe locul doi în acest clasament se află județul Cluj, cu 3,1 miliarde de lei atrași în 10 ani, urmat de județul Iași (2.8 miliarde de lei), județul Constanța (2.3 miliarde de lei) și județul Dolj (2,2 miliarde de lei). Județul Tulcea, care a reușit să atragă 774 milioane lei se află pe locul 30 al clasamentului, din cele 41 de județe ale României, plus municipiul București.

ATRAGEREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE PE JUDEȚE

IANUARIE 2007 – NOIEMBRIE 2016
(MILIOANE LEI)

O altă statistică care ne arată interesul administrațiilor locale pentru atragerea fondurilor europene în acest deceniu de apartenență la blocul comunitar este aceea a banilor europeni câștigați de primăriile sau consiliile locale ale municipiilor reședință de județ. În acest clasament condus de Municipiul Oradea (454 milioane lei), Municipiul Constanța se află doar pe poziția 15, cu 143 milioane lei atrași, iar municipiul Tulcea pe locul 27, cu 69 milioane lei atrași.

ATRAGEREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
PE MUNICIPII REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ

IANUARIE 2007 – NOIEMBRIE 2016
(MILIOANE LEI)

La nivelul Consiliilor Județene, lucrurile se schimbă, iar interesul șefilor de județe din România în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană plasează Consiliul Județean Vâlcea în fruntea clasamentului, cu 348 miloane lei atrași. Constanța ocupă locul 10, cu 223 milioane lei atrași de consiliul județean, iar Tulcea, cu 173 milioane lei, se găsește pe poziția 21.

ATRAGEREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
PE CONSILII JUDEȚENE

IANUARIE 2007 – NOIEMBRIE 2016
(MILIOANE LEI)

*În articolul viitor vom analiza cum s-au împărțit cei 2,3 miliarde de lei ajunși în județul Constanța prin cele 443 de proiecte câștigate prin mecanismul fondurilor structurale și de coeziune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *