Arhitectul-șef Radu Vânturache: „La cât de mult s-a construit, Constanța trebuia să fie astăzi salon de arhitectură”

Radu Mihai Vânturache este arhitectul-șef al municipiului Constanța începând cu 30 august 2016. A absolvit Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură şi Urbanism “ Ion Mincu” din București și, printre alte proiecte, a coordonat Planul Urbanistic Zonal al sectorului 6 din capitală (foto: www.observator.ro)


• Radu Mihai Vânturache a acordat pentru Info Sud-Est primul interviu în calitate de arhitect-șef al Constanței. Am vorbit despre mutilarea urbanistică a orașului, despre construcțiile ilegale de pe plajă și spații verzi, dar și despre cum se va dezvolta Constanța în viitor și cum mai poate fi salvată imaginea orașului.


ISE: Planul Urbanistic General (PUG) al Constanței este elaborat în 1999. Când vom avea un nou PUG și cât a contat pentru starea urbanistică de astăzi a municipiului faptul că orașul a avut un PUG atât de vechi, neactualizat?

Radu Vânturache: PUG-ul este, într-adevăr, din 1999. El este valabil până în 2018. Eu am venit pe funcția de șef birou strategii urbane în 2016 (după alegerile locale din iunie 2016 – n.red). Începând cu septembrie 2016 am preluat o parte din atribuțiile de arhitect-șef și tot de atunci m-a preocupat acest aspect. Din octombrie 2016 am început toate demersurile pentru elaborarea caietului de sarcini a PUG-ului, finalizat în decembrie 2017 împreună cu studiul de piață, la care, cu părere de rău, am primit un singur răspuns de la o societate comercială. Însă societatea nu avea experiență similară în elaborarea unui PUG, drept pentru care, conform legii, nu am putut să ținem cont de această ofertă. Trebuie să vedem acum ce se va întâmpla în continuare. PUG-ul, în momentul de față este în faza de licitație. Majoritatea populației știe că suntem în acest proces. Deja am început să primim recomandări din partea populației. Avem o persoană care se ocupă de acest PUG și care acumulează toate informațiile, urmând a fi analizate pe parcurs, în cadrul comisiilor de specialitate.

Într-adevăr, elaborarea unei documentații de urbanism cum este PUG-ul, care se referă la toată suprafața orașului, este o activitate foarte complexă. Asta vă spun din practică pentru că am coordonat PUG-uri. Însă nu putem vorbi despre zone sau teritorii din municipiul Constanța care să spunem, între ghilimele, că au rămas în urmă cu reglementarea, pentru că avem documentații de urbanism care vin și derogă PUG-ul, pentru că legea permite. Avem urbanismul derogatoriu.

ISE: Cum apreciați aceste derogări? În final, au făcut mai mult bine sau mai mult rău orașului? (un exemplu – cartierul Compozitorilor)

R.V.: Derogările au fost văzute dintr-o perspectivă pozitivă. Dar nu știu dacă există întotdeauna o maturitate în elaborări. Există însă situații, cum este cea specificată de dumneavoastră, în care abordarea nu este bună. Dar principiul de bază este unul corect. Eu, câteodată, sincer vă spun, nu prea sunt de acord cu urbanismul derogatoriu. Urbanismul derogatoriu vine să clarifice ceva, nu să modifice ceva. Câteodată, să zicem, că rezultatul din utilizarea teritoriului nu corespunde unei viziuni și de aceea acea viziune trebuie tot timpul actualizată. Și pentru că nu putem modifica de fiecare dată PUG-ul, pentru că nevoile comunității se modifică de la o zi la alta, de la o oră la alta, există acest urbanism derogatoriu care își îndeplinește funcția sa tocmai în acest context. Deci într-un fel este bun, dar câteodată rezultatul nu este cel scontat.

Municipiul Constanța nu prea arată bine din punct de vedere urbanistic

ISE: În ultimii ani, Constanța a cunoscut o dezvoltare imobiliară fulminantă, iar impresia generală nu este una tocmai bună. S-a construit mult și nu foarte bine. Care este valoarea arhitecturală a imobilelor şi complexelor de imobile construite?

R.V.: Ați spus-o dumneavoastră mai devreme. Populația este oglinda. Eu mă bazez pe acest aspect iar ordinul 2701, cel de informare și consultare a publicului, a fost și înainte să vin eu, este și în momentul de față. Eu, de când am venit, am pus foarte mult accentul pe această activitate, pentru că contează foarte mult părerea populației. Impactul este foarte mare. Și dacă pun o cărămidă pe un teren, apare imediat un efect – pozitiv sau mai puțin pozitiv. Urbanismul și arhitectura sunt domenii cu o cantitate destul de mare de subiectivism, pentru că vorbim despre creație și creator, nu vorbim neapărat de lege și normative. Și atunci, s-ar putea mie să-mi placă, s-ar putea dumneavoastră să nu vă placă ce vedeți. Dar dacă majorității nu îi place, înseamnă că apare un semn de întrebare. Și atunci vine preocuparea arhitectului șef să dea un bun echilibru între ceea ce se dorește în proiectele private sau publice și ceea ce dorește comunitatea.

ISE: Ați fost de acord că municipiul Constanța nu arată bine din punct de vedere urbanistic.

R.V.: Nu prea arată bine.

ISE: Cine este de vină? Legislația defectuoasă, corupția, lipsa de interes, lipsa de viziune?

R.V.: Nu este bine, nu este constructiv să arătăm cu degetul către cineva anume. Ce putem să spunem? Da, el este de vină, îl tăiem și îl ducem în piața publică. Ne ducem undeva în zona medievală. Este posibil să fie și legislația de vină. Este un cumul de vinovați, nu este unul singur.

ISE: Administrația locală constănțeană a retrocedat foarte multe terenuri. Câte terenuri mai are Constanța astăzi disponibile pentru spații publice?

R.V.: Există terenuri pentru spații publice. Nu sunt așa de multe pe cât m-am așteptat eu. Nu știu cifra lor ca să vă spun, dar rezervă de teren pentru spațiile publice este. Noi în momentul de față suntem într-o perioadă de scriere de proiecte. De curând am semnat proiecte pentru marile bulevarde, pentru pietonalul Ștefan cel Mare (strada Ştefan cel Mare – n.red.) și tot ce înseamnă spațiile publice adiacente. Deci, resursă de teren există, voință există, demersul este pornit și rezultatul va veni cu siguranță, pentru că vorbim de fonduri europene.

Lucrăm la un ghid privind intervenția pe fațadele clădirilor.
Vom trasa o direcție coerentă

ISE: Are Primăria Constanța vreun proiect privind fațadele imobilelor din municipiu?

R.V.: În momentul de față lucrăm la un ghid privind intervenția pe faţade, indiferent că se află în zone protejate sau nu. Noi trebuie să dăm o direcție. Mă refer la firme luminoase, aparate de aer condiționat, care nici n-ar trebui să fie, etc. Ghidul va cuprinde aspecte de estetică urbană, precum ce înseamnă să intervin pe o fațadă, privind culorile de pe fațadă, ce înseamnă să utilizez anumite elemente care sunt amplasate pe fațadă, mă refer la firme luminoase, bannere, panouri publicitare etc, cum împrejmuiesc un teren. Apoi vorbim despre ce înseamnă partea de publicitate. Vedem uneori niște bannere foarte agresive pe fațade cu locuințe colective. Mie mi se pare absurd. Legea permite, dar eu nu prea sunt de acord cu acest lucru, nu mi se pare normal. Ţine de estetică, de igienă, de iluminarea încăperilor.

ISE: De ce nu a existat un astfel de ghid până acum?

R.V.: Nu aș putea să vă spun. Cred că s-au bazat mai mult pe reglementările urbanistice cu privire la aspectul exterior al clădirilor.

ISE: Când va fi gata ghidul?

R.V.: Noi ne-am propus ca până la sfârșitul lunii mai să avem un prim draft, dar proiectul acesta poate să suporte foarte multe revizuiri, deci n-aș putea să vă spun exact, pentru că îi avem implicați pe colegii de la Direcția Județeană pentru Cultură, Ordinul Arhitecților din România, cu siguranță vor fi și alte instituții de stat sau private, dezbaterea publică…

ISE: Spațiile verzi: multe dintre ele retrocedate – vezi parcul Tăbăcărie sau stațiunea Mamaia, multe dintre ele dispărute sub construcții de beton. Putem stopa acest fenomen?

R.V.: Da.

ISE: Cum?

R.V.: Se vede și în documentațiile de urbanism înaintate spre aprobare de către direcția pe care o conduc eu în momentul de față. În momentul în care vine o documentație de urbanism înaintată de o persoană fizică, juridică sau chiar și de către autoritatea locală, noi o analizăm din toate punctele de vedere. Iar ce înseamnă spațiu verde, pentru mine personal este principala preocupare. De ce? Pentru că există legiferat cred că prin 2013, este de fapt o directivă europeană, care spune că spațiul verde pe cap de locuitor trebuie să fie de 26 de mp. Iar eu trebuie să mă asigur că în momentul în care documentația de urbanism este în faza de a se aviza la Agenția pentru Protecția Mediului, sau la minister, sau la alte foruri superioare, eu trebuie să mă asigur că în bilanțul teritorial rezultă spațiu verde 26 de mp pe cap de locuitor.

ISE: Și în momentul de față rezultă acest lucru?

R.V.: Nu știu ce să vă spun. În momentul de față nu avem date. De aceea, o preocupare de a mea este să asigur acel spațiu verde. Mai mult decât atât, există o ordonanță de guvern care spune că dacă pe terenul dumneavoastră aveți spațiu verde reglementat printr-o documentație de urbanism, eu nu am voie ca autoritate publică să modific destinația acelui teren și nici să-i fac o strămutare.

ISE: Cum s-a putut construi până acum pe spațiu verde?

R.V.: Depinde de reglementarea urbanistică. Sunt zone pe care le vedem spații verzi, dar reglementarea urbanistică spune că este pentru locuințe colective, să spunem.

Arhiectul șef nu are pâinea și cuțitul. El este obligat să se supună hotărârilor Consiliului Local. Arhitectul-șef e factor de execuție

ISE: Există foarte multe clădiri construite pe plaja din Mamaia. Există, de asemenea, o decizie definitivă a Curții de Apel Constanța conform căreia construirea pe plajă este interzisă. De ce s-a putut construi pe plajă?

R.V.: Din cauza unei documentații de urbanism aprobată printr-o hotărâre de consiliu local. În momentul în care avem documentații de urbanism aprobate prin hotărâri de consiliu local eu ca arhitect- șef trebuie să pun în aplicare acea documentație de urbanism. Refuzarea punerii în aplicare a unei hotărâri de consiliu local înseamnă altceva. Și asta este o discuție foarte mare. Contează foarte mult acest aspect, pentru a se înțelege. Noi suntem factori de execuție. Dacă pe plajă eu am reglementat că dumneavoastră puteți să realizați un P+1 și veniți să îmi solicitați autorizație de construire, eu trebuie să vă dau autorizația de construire. Doar să mă asigur că documentația care stă la baza emiterii autorizației îndeplinește toate condițiile din lege.

ISE: Nu există nicio pârghie prin care puteți stopa acest lucru?

R.V.: Nu. Din ce știu eu, nu.

ISE: Cum apreciați dumneavostră, ca urbanist, plaja din Mamaia, cu tot cu construcțiile aferente?

R.V.: Pot să vă spun părerea mea personală, nu din funcția de arhitect-șef. În unele situații, mă duce cu gândul la plaja din Barcelona – Barceloneta. Și acolo sunt construcții pe plajă, dar au o altă calitate arhitecturală și urbanistică, și atunci ele vin și se integrează foarte bine în context. Pe plajă la noi nu toate construcțiile pot deveni un reper, un element arhitectural. Este părerea mea personală.

ISE: Și pe malul lacului Siutghiol s-a construit excesiv în ultima perioadă.

R.V.: S-a construit în baza unei documentații de urbanism aprobată printr-o hotărâre de consiliu local.

ISE: Cum apreciați dumneavoastră acea zonă, în care multe dintre construcții nu au fundații mai mari de un metru?

R.V.: În momentul în care la noi pe masă vin documentații vizate de către arhitecți, ingineri, experți, înseamnă că acel proiect îndeplinește toate condițiile din lege. Eu ca arhitect-șef nu sunt mai presus decât un verificator sau un expert. Pentru că așa spune și Legea 10 (legea privind calitatea în construcții).

ISE: Primăria Constanța are un rol activ în partea aceasta urbanistică, sau se rezumă doar la a primi solicitările investitorilor și a le aviza pozitiv sau negativ? Cum se implică primăria Constanța în acest segment?

R.V.: Sunt două activități aici: una de planificare și una operațională. Ce spuneți dumneavoastră este cea operațională, în care vin beneficiari și depun documentații pentru obținerea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. Acestea sunt rezultatul planificării. Primăria Municipiului Constanța, prin arhitectul-șef, se ocupă mai mult de planificare. Dar planificarea pe axa timpului nu se vede așa de repede cum se vede un certificat de urbanism sau o autorizație de construire. Planificarea se vede pe termen mediu și lung. Istoria a demonstrat că orice arhitect-șef, sau orice arhitect sau urbanism a venit cu un concept, planificând teritoriul pe o anumită direcție.

ISE: Ce concept a fost până acum la Constanța? Ce concept a avut arhitectul-șef? Sau, mai bine spus, a avut un concept?

R.V.: Nu știu să vă spun. Cred că a fost un concept. Eu vă pot spune despre ceea ce am planificat noi și ce planific eu în continuare.

ISE: Dumneavoastră continuați conceptul arhitectului șef anterior sau aveți un alt concept?

R.V.: Nu pot să spun că am același concept, dar nu pot să spun nici că am venit cu un alt concept. Nu este normal să dăm la o parte tot ce s-a făcut și să pornim de la zero. Trebuie preluate componentele care se potrivesc pentru viitor, îmbunătățite, adăugate alte componente și mers mai departe.

ISE: Este binecunoscut faptul că, în momentul în care ați ajuns arhitect-șef al Constanței, pentru o perioadă de aproximativ câteva luni a fost blocată emiterea autorizațiilor.

R.V.: E mult spus cuvântul acesta, blocaj.

ISE: De ce s-a întâmplat acest lucru?

R.V.: Noi, în momentul în care am venit aici, erau vreo 2000 și ceva de documente neprocesate, în lipsa unui arhitect-șef care să valideze toată munca direcției de urbanism. În momentul de față vedem acest efect negativ din cauza acelei pauze. O simțim în momentul de față și o simte toată lumea.

ISE: Are Primăria Constanța, astăzi, procese pentru neeliberarea avizelor în termenele legale?

R.V.: Nu. Sunt niște sesizări sau adrese în acest sens, la care răspundem. Noi încercăm în fiecare zi să diminuăm termenul acesta. În momentul în care noi am preconizat acest efect negativ, care era inevitabil, am identificat și necesitatea unui soft, care să eficientizeze acest termen. Este un soft de urbanism, care va fi utilizat de mai multe direcții din cadrul primăriei, pentru că va avea o bază de date complexă, nu doar adresată direcției de urbanism. Acest soft va da posibilitatea analizării documentațiilor într-un timp mult mai scurt. Avem un soft în momentul de față, dar, datorită necesităților, softul acesta va fi îmbunătăţit.

ISE: Când va fi gata?

R.V.: Eu îmi doresc la sfârșitul anului acesta. Personal, mi-l doresc și mâine. Nu vă pot da un termen clar pentru că înseamnă licitație publică, și atunci v-am spus tot.

ISE: Planul Urbanistic Zonal al Peninsulei se află în dezbatere de o perioadă foarte lungă de timp. Cum arată acest PUZ?

R.V.: Zona peninsulară trebuie să pună în valoare tot ceea ce înseamnă monumente istorice, construcții cu valoare arhitecturală, tot ce înseamnă identitate culturală, și aici vorbesc și despre ce înseamnă spațiu public. Eu trebuie să văd un centru istoric atractiv pentru mine, ca persoană, ca individ care locuiesc în municipiul Constanța, și, după aceea ca turist, ca vizitator, ca utilizator de spațiu public. Eu trebuie să mă asigur că așa cum odinioară puteam din zona peninsulară să am puncte de perspectivă către elemente de cadru natural – mare, plajă, port turistic -, eu trebuie să le văd în continuare. Chiar mai mult, trebuie să le pun în evidență. Toate lucrurile acestea, fiind o zonă complexă, trebuie foarte bine analizate. Nu poți să înaintezi o documentație de urbanism peste noapte, sau într-o lună sau trei luni de zile.

Eu, ca urbanist, nu îmi imaginez zgârie-nori în Portul Tomis. În viziunea mea, zona veche a Constanței trebuie să amintească de cum era odinioară

ISE: Care este regimul maxim de înălțime pe care dumneavoastră îl vedeți astăzi la baza taluzului, lângă portul turistic Tomis?

R.V.: În momentul de față nu pot să vă spun. Pentru că am dat comandă unor studii care să vină să argumenteze și să îmi dea soluțiile.

ISE: Dar care este viziunea dumneavoastră? Vă imaginați acolo zgârie-nori cum era în prima propunere de PUZ?

R.V.: Nu. Eu ca urbanist nu văd acolo astfel de construcții. Dar ca arhitect-șef nu vreau să îmi exprim un punct de vedere până nu văd acele studii. Noi vorbim de zona istorică a orașului. Acolo conviețuiau toate etniile în armonie. Zona respectivă era împărțită pe cartiere, cartierul armenesc, cartierul grecesc. Mai mult decât atât, era configurat – la parter erau funcțiuni publice: comerț, alimentație, activități meșteșugărești, manufacturiere. Asta este viziunea mea, dacă este să vorbim. Dar aștept să fie validată.

ISE: Deci dumneavoastră tindeți să aduceți zona istorică cât mai aproape de cum era ea în trecut?

R.V.: Cam așa o văd eu.

ISE: Ce facem cu clădirile hidoase care sunt deja construite? Cum le integrăm?

R.V.: Ele sunt proprietăți private. Și veți vedea că în momentul în care există o planificare, o viziune aprobată, veți vedea că și efectele pe parcurs vor fi altele.

ISE: Credeți că pot fi demolate?

R.V.: Nu cred. Doar cosmetizate, doar îmbunătățite, doar intervenții pe fațade, astfel încât să existe o coerență cu ceea ce există în zonă. Noi putem transmite direcții. Noi putem transmite, tot printr-o hotărâre de consiliu local, asta este direcția, iar timpul le rezolvă, veți vedea. Haideți să vă dau un exemplu. Când a venit supraimpozitarea cu 500%, din momentul respectiv vreau să spun că am semnat certificate de urbanism și autorizații de construire pe zona peninsulară care nu existau până atunci. Despre asta vorbesc. Din punctul nostru de vedere am văzut un plus.

Acum nu mi-ar plăcea să mă plimb prin cartierele Compozitori, Tomis Plus sau în cartierul din jurul campusului universitar. Dar în viitorul apropiat, da

ISE: Ca cetăţean al Constanţei, dar și ca urbanist, v-ar face plăcere să vă plimbaţi pe vreo stradă, aproape niciuna amenajată, din cartierele Tomis Plus, Compozitorilor sau în cartierul de lângă Campusul Universităţii „Ovidius”?

R.V.: Acum nu. Poate la anul, da. Sau peste doi ani, da. Întotdeauna trăiesc cu speranță. Altfel, dacă nu există speranță, nu există viziune.

ISE: Cum apreciați starea zonei Constanței din jurul bulevardului Ștefan cel Mare? Există vreun proiect pentru acea zonă?

R.V.: Ștefan cel Mare va fi un adevărat pietonal, în sensul real al cuvântului. Dar contează foarte mult aici și partea privată. Fațadele nu sunt ale noastre, sunt ale persoanelor fizice și juridice. Eu trebuie să vin și să le transmit direcții, de cum va trebui să se integreze ei în acest pietonal. În momentul în care dumneavoastră mi-ați adresat această întrebare eu mă aștept ca de mâine proprietarii pe această axă să devină deja interesați de reabilitare, renovare, restaurare, astfel încât să mergem în paralel. Nu să venim noi cu pietonalul și să tăiem panglica și să începem să ne plimbăm și să vedem în continuare spații neutilizabile, să vedem diferite abordări privind firme luminoase, fațade, reclame, pe care nu le poate rezolva primăria. Contează foarte mult lucrul acesta. Trebuie să existe o comunitate între partea publică și partea privată. În momentul de față nu cred că există în România o lege de parteneriat public-privat, adică de cheltuirea banului. Dar un parteneriat public-privat în abordarea utilizării teritoriului poate să fie.

ISE: Cum vedeți dezvoltarea Constanței pe verticală? Până unde credeți că ar trebui să se meargă și care sunt zonele care permit dezvoltarea unor construcții foarte înalte?

R.V.: Orașul are o tendință de dezvoltare înspre nord. Și este normală. Odată pentru că exista o rezervă de teren care este utilizabilă, vorbim de Palazu Mare, plus de asta interesul față de aeroport. Orice oraș care are un aeroport are tendința de dezvoltare către aeroport, nu către gară, nu către port. Mai există o altă zonă nefructificată, și asta o știm cu toții, este zona de dincolo de calea ferată de la gară, este zona vechilor rezervoare. Este o zonă care are un potențial fantastic de utilizare a teritoriului și pe verticală. Mai mult decât atât, în zona aceasta există și o comunicare pe sub oraș – tunelul Anghel Saligny. Asta este o discuție pe care au inițiat-o și alții. Aici este un proiect foarte amplu care implică mai multe entități, nu numai municipalitatea. Dat fiind faptul că avem un port comercial, care este un avantaj fantastic pentru oraș, în zonă ar putea să fie o extensie a funcțiunii portului comercial, o zonă de birouri, prestări servicii, poate locuire. Pentru că avem nevoie de birouri clasa A, super clasa A. Cu alte cuvinte, orașul are potențial de a se dezvolta pe orizontală și pe verticală. Există astfel de zone.

Îmi plac Hotelul Rex, Cazinoul și Palatul Regal din Mamaia, dar și clădirile din centrul vechi. Contemporan cu noi, doar clădirea Spitalului Județean. Atât

ISE: Indicați o clădire care vă place foarte mult în Constanța.

R.V.: Hotelul Rex (arhitect G.M. Cantacuzino) și Cazino Mamaia, plus Castelul (Palatul Regal din Mamaia- n.red), ce a mai rămas din el. Din zona peninsulară majoritatea construcțiilor, și cele care nu sunt monumente istorice au componente arhitecturale deosebit de frumoase. Contemporan cu noi – la o construcție publică m-aș rezuma- clădirea Spitalului Județean (arhitect Ioan Puşchilă, deţinut în închisorile comuniste după 1948- n.red.). Atât.

ISE: Un exemplu de incompetență în ceea ce privește construcțiile.

R.V.: Nu știu să vă zic. Sincer.

ISE: Sunt prea multe exemple?

R.V.: E posibil. Le-am explicat tuturor arhitecților care vin că municipiul Constanța, la cât s-a construit, ar fi trebuit să fie salon de arhitectură. Și poate fi salon de arhitectură. Și cu siguranță va fi salon de arhitectură. Este o chestiune de timp. Atât.

ISE: Dacă Palatul Regal din Mamaia nu ar fi privat, ce proiect ați avea pentru el?

R.V.: Restaurare. Și pentru funcțiunea lui aș întreba populația, așa cum am făcut-o și cu Cazinoul.

ISE: De foarte mult timp în Constanța nu au mai fost realizate lucrări de for public. Cum vedeți acest aspect? Ar trebui să ne apucăm să mai facem astfel de opere?

R.V.: Păi, facem, cum să nu facem? Mai ales că suntem în Anul Centenarului.

ISE: Ce lucrări de for public vor fi realizate?

R.V.: Sincer să vă spun nu știu în momentul de față, dar cu siguranță se vor face, pentru că suntem într-o perioadă în care trebuie să marcăm foarte bine acest aspect pe axa timpului și să lăsăm ceva în urmă. Trebuie să pornim de undeva.

ISE: Este Anul Centenar un punct de pornire?

R.V.: Este posibil.

ISE: Referitor la ce s-a întâmplat până acum în Constanța, din punct de vedere urbanistic…

R.V.: A fost o epocă. A fost o perioadă în istorie.

ISE: Cum va rămâne în istorie această epocă care s-a încheiat?

R.V.: Nu știu dacă s-a încheiat.

1 comentariu

  1. stef

    Ce mult i se potriveste numele Vînturache!Un fel de fute-vânt! El nu stie nimic, nu a văzut, nu comentează ce au făcut hoții dinainte care au schimonosit orasul.Si el va face la fel si nu i-ar plăcea să îl vorbească de rău sau să îl ancheteze cineva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *