13 decembrie: Ziua tătarilor

13-decembriePe 13 decembrie, tătarii din România sărbătoresc „Ziua etniei tătare din România”. Legea votată la 14 noiembrie 2006 a fost inițiată de deputatul de atunci al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Amet Aledin. Ziua nu este importantă doar pentru cei 20-30.000 de tătari din România, ci reprezintă un moment istoric semnificativ în memoria colectivă a tătarilor din întreaga lume.

La 13 decembrie 1917 după calendarul pe stil vechi, folosit atunci în toate statele cu religie ortodoxă majoritară, inclusiv în România, 26 decembrie după calendarul folosit astăzi în țara noastră, a fost declarată Republica Populară Crimeea, cu capitala la Bahcesaray. Aceasta era prima republică din lumea turcică și islamică. Avea un Parlament denumit Kurultay, ales prin vot universal, acordându-se drept de vot inclusiv femeilor. De altfel, printre membrii Kurultayului se aflau și patru femei.

Înființarea Republicii Populare Crimeea a fost un demers posibil ca urmare a unor evoluții îndelungate pe plan intern, în rândul tătarilor crimeeni, dar și pe plan extern. Tătarii crimeeni sunt urmașii Hoardei de Aur și Hanatului Crimeii, state care controlaseră vreme de câteva veacuri Peninsula Crimeea și teritoriile din jurul ei. După anexarea Hanatului Crimeii, în 1783, de către Imperiul Rus, timp de 100 de ani aceștia au încercat să se integreze în noul stat din care făceau parte, sau cei care nu au mai rezistat presiunilor și politicilor de rusificare, au emigrat. În urma acestui proces de emigrare, completat de colonizările rusești de după 1783, compoziția etnică a penisulei s-a schimbat radical. Cu toate că, până în 1944, tătarii au rămas majoritari, abia după deportarea lor din 18 mai 1944, recent considerată genocid și de Rada Supremă de la Kiev, rușii au devenit majoritari în peninsulă.

Momentul decisiv în formarea elitelor care au făcut posibilă fondarea Republicii Populare Crimeea a fost publicarea, în 1883, de către Ismail Gaspirali, un important lider și intelectual al comunității tătare crimeene, a ziarului „Terdjuman”. Ziarul a apărut la Bahcesaray, dar a fost difuzat în întreaga lume turcică. Articolele erau scrise într-o limbă turcă creată de Gaspirali, ușor de înțeles de toate populațiile turcice. Acesta a reușit prin demersurile sale să ofere tătarilor crimeeni posibilitatea de a-și forma ideile naționale și a-și stabili foarte clar coordonatele identității lor etnice. Gaspirali nu a respins islamul ca bază importantă a ceea ce înseamnă să fii tătar, dar a criticat letargia clerului și și-a îndemnat conaționalii să cunoască și cultura occidentală. Pentru a facilita acest lucru a creat o nouă metodă de învățare, „usulu djedid”. Tinerii care au pus bazele Repuplicii Populare Crimeea au învățat la aceste școli.

Absolvenții școlilor fondate de Ismail Gaspirali și-au continuat studiile la Istanbul. Aici au intrat în contact cu ideile reformatoare și revoluționare ale „Junilor Turci”. Tineri tătari crimeeni, precum Numan Celebi Gihan sau Geafer Seyidahmet Kirimer au fost liderii unui grup care și-a propus crearea unui stat în Peninsulă. Oportunitatea punerii în aplicare a ideilor lor s-a ivit la finalul Primului Război Mondial, atunci când, în 1917, a izbucnit Revoluția rusă. După prăbușirea regimului țarist, un prim pas a fost organizarea, la 25 martie 1917, a unui Congres al musulmanilor crimeeni. Aici s-a decis crearea unui Comitet de Coordonare care trebuia să se ocupe de problemele musulmanilor din Crimeea.

După ce, în noiembrie 1917, Guvernul Provizoriu de la Petrograd a fost înlocuit de bolșevici, tătarii crimeeni au considerat că este momentul împlinirii idealurilor lor. Astfel, au decis să organizeze alegeri pentru formarea Kurultayului (Parlament). La scrutinul din 26 noiembrie 1917, au avut drept de a alege și a fi ales toți bărbații și femeile în vârstă de cel puțin 20 de ani. Primul Kurultay al tătarilor crimeeni și-a început activitatea la 9 decembrie, deschiderea festivă făcându-se la Hansaray, palatul hanilor din Bahcesaray. În urma lucrărilor sale, Kurultayul, la 26 decembrie 1917, a votat o constituție în care se precizau formarea Republicii Populare Crimeea și principalele simboluri, steagul pe fond albastru, „tarak tamga” și imnul național „Ant Etkenmen” (Am jurat), folosite și astăzi de tătarii crimeeni. A doua zi, pe 27 decembrie s-a formatguvernul, premier și ministru al Justiției fiind numit Numan Celebi Gihan, iar ministru de Război și Externe, Geafer Seyidahmet Kirimer.

Republica Populară Crimeea nu a avut o existență îndelungată. Ea nu a fost recunoscută nici de bolșevici, și nici de menșevici. La 16 ianuarie 1918, trupele bolșevice au intrat în peninsulăși au preluat în scurt timp controlul. Premierul Numan Celebi Gihan a fost prins, iar, după o scurtă perioadă de detenție, la 23 februarie, a fost executat la Sevastopol, trupul său fiind aruncat în mare. Astfel, se punea capăt scurtei existențe a statului modern format de tătarii crimeeni, Republica Populară Crimeea. Acest moment a devenit pentru tătarii crimeeni idealul politic și identitar pe care generație după generație și-au propus să îl reîmplinească.

Astăzi, tătarii din România nu au motiv de sărbătoare, ci de reflecție profundă. Crimeea, patria lor mamă, este anexată ilegal de Rusia, iar frații lor de acolo sunt supuși unor presiuni care le pun în pericol existența etnică. Mai mult, în următorii patru ani, pentru prima oară după 1989, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, organizația reprezentativă a tătarilor din țara noastră, nu va avea undeputat al ei în Parlament.

O veche vorbă spune că „cei care nu cunosc istoria, sunt condamnați să o repete”. Istoria modernă a tătarilor este un amestec de suferință și idealuri ratate. Astăzi, ei sunt condamnați să își cunoască istoria.

1 comentariu

  1. MINA ERDINCI

    noi nu ca avem perdere de cunostinta dar am fost ajutati de organizatii ascunse sa ne perdem identitatea sa vrut si mai mult ca noi tatari sa nu existam da nau cum istoria mereu va aminti de acei oameni ce nu stiau cei frica ce calareau pe cal la razboi dormeau sub cai si mancau cai sau beiau laptele lor asa sa format prima data posta rapida la fiecare 50 de km era o crescatorie de cai si postasi se dadea stafeta din 50 in 50 de km iar mesajele ajungeau repede asa a reusit Timur Lenk sau cum i sa dus porecla de Gingishan sa cucereasca ce na reusit nimeni dupa el sa cucereasca ca intindere teritoriala decaderea a fost data de catre femeile ce siau bagat coada bagand zanzanii intre frati asa a luat sfarsit un imperiu ce putea fi si azi nu condam frica rusiei sau a crestinilor dar sa incerce sa ne stearga eu nu cred ca vor putea nimeni atat timp cat istoria nu poate fi stearsa din mintea tuturor prin mrtode ce se folosesc azi in a pacali lumea ca musulmani sunt teroristi ,oare americani ce sunt isdraieliti ce sunt ca se inpun cu forta in gaza americani au distrus si sers o natie de pe planeta sa se stabileasca ei sant curios ce va mai urma dar nimeni nu va putea sa ami inpuna sa cred in ceva ce nu ma poate reprezenta am sange de tatar si asa voi muri cu mandria ca noi tatari si in siberia am rezistat si existam si azi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *